Cresc costurile cu forta de munca. Cresterile salariului minim influenteaza negativ angajarile. Cu cat pragul minim este mai mare, cu atat mai greu se intra pe piata muncii, mai ales pentru tineri si cei slab calificati

de DP     HotNews.ro
Marţi, 7 martie 2017, 9:32 Economie | Finanţe & Bănci

In trimestrul al IV-lea din 2016 costul orar al fortei de munca in forma ajustata (dupa numarul zilelor lucratoare) a inregistrat o rata de crestere de 3,23% fata de trimestrul precedent si de 12,33% fata de acelasi trimestru al anului anterior, au anuntat marti oficialii Institutului National de Statistica. Fata de trimestrul III 2016, costul orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) a crescut in majoritatea activitatilor economice. Cele mai semnificative cresteri s-au inregistrat in sanatate si asistenta sociala (13,05%) ca urmare a aplicarii prevederilor legale pentru personalul platit din fonduri publice), constructii (10,70%), si tranzactii imobiliare (9,29%).

Cea mai mare scadere a costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) a avut loc in invatamant (-14,94%) ca urmare a cresterii timpului efectiv lucrat fata de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activitati in trimestrul al IV-lea al fiecarui an, cauzat de reinceperea anului scolar). In trimestrul IV 2016, cresterea fata de trimestrul anterior (pentru indicii in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) a componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forta de munca a fost de 3,20%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 3,35%. Cresterile inregistrate de cele doua componente - pentru indicii in forma bruta (neajustata) - au fost de 4,32%, respectiv 4,28%.
  • Trimestrul IV 2016 comparativ cu trimestrul IV 2015
Comparativ cu acelasi trimestru al anului precedent, pe principalele activitati economice, cele mai mari cresteri ale costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) se observa in tranzactii imobiliare (29,36%), sanatate si asistenta sociala (22,21%) si invatamant (19,46%). Scadere s-a inregistrat doar in intermedieri financiare si asigurari (-1,55%). Cresterea fata de acelasi trimestru al anului precedent - indici in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare - pentru componenta privind cheltuielile directe (salariale) cu forta de munca a fost de 12,30%, iar pentru indicii in forma bruta (neajustata) de 13,72%. Componenta privind cheltuielile indirecte (non-salariale) a inregistrat cresteri similare (12,44%, respectiv 13,62%). Costul mediu lunar al fortei de munca a fost in anul 2015 de 3189 lei/salariat, in crestere cu 6,7% fata de anul precedent. Ponderea cheltuielilor directe in totalul cheltuielilor unitatii cu forta de munca a fost de 80,8%.

Pe forme de proprietate si forme juridice, costul mediu lunar a fost superior mediei pe economie in sectorul public, respectiv in regiile autonome. Costul mediu lunar din societatile cu capital privat (proprietatea majoritara privata, proprietatea integral privata, proprietatea cooperatista, proprietatea obsteasca, proprietatea integral straina) s-a situat sub media pe economie. Disparitatile costului fortei de munca se manifesta si pe clase de marime ale intreprinderilor, valorile medii lunare ale acestuia pe persoana fiind in intreprinderile mari (cu 250 salariati si peste) de 1,2 ori mai mari decat media pe economie si de circa 1,9 ori mai mari decat costul mediu lunar inregistrat in unitatile mici (cu mai putin de 50 de salariati).

Angajatorii din sectorul privat din intreprinderile mari (cu 250 salariati si peste) cheltuie in medie pe un angajat intr-o luna, de doua ori mai mult decat cei din unitatile mici, cu mai putin de 50 de salariati (4067 lei fata de 2059 lei). Cheltuielile unitatii cu forta de munca luate in calculul costului mediu lunar au cuprins sumele brute platite direct salariatilor (cheltuieli directe), precum si alte cheltuieli cu forta de munca ale agentilor economico-sociali (cheltuieli indirecte). Din cheltuielile unitatii cu forta de munca s-au scazut transferurile de la bugetul statului catre angajator pentru stimularea ocuparii fortei de munca. Ponderea cheltuielilor directe in totalul cheltuielilor unitatii cu forta de munca au fost in jur de 80-81%, in  usoara crestere. Din categoria cheltuielilor directe, sumele brute platite de angajator din fondul de salarii (inclusiv premiile si drepturile in natura) au avut cea mai mare pondere, cu variatii semnificative intre activitatile economice, intre 68,9% in invatamant si 79,1% in informatii si comunicatii, respectiv activitati profesionale, stiintifice si tehnice.

Cheltuielile indirecte platite de angajator au reprezentat 19-20% in totalul cheltuielilor unitatii cu forta de munca. Contributiile pentru asigurarile si protectia sociala platite de angajator au detinut cea mai mare proportie din cheltuielile indirecte ale unitatii cu forta de munca, aceasta pondere luand valori intre 16,9% in administratia publica si 18,0% in hoteluri si restaurante, respectiv invatamant. Ponderea cheltuielilor platite de angajator pentru formarea profesionala, contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj, servicii sociale, sumele platite salariatilor care parasesc intreprinderea si alte cheltuieli in totalul cheltuielilor cu forta de munca a fost cuprinsa intre 0,4% in invatamant si 5,0% in industria extractiva.
Costurile cu forta de munca reprezinta aproximativ o treime din costurile totale ale companiilor.

  • In ceea ce priveste crearea de locuri de munca, principalele obstacole identificate de firme vizeaza dificultatea de a gasi personal calificat corespunzator, se arata intr-un studiu recent al BNR pe tema costului cu forta de munca. Mai mult, prezenta rigiditatilor salariale (reale si nominale la scadere) limiteaza probabilitatea crearii unui nou post.
  • Un alt prag salarial relevant in recupererea mai lenta a locurilor de munca comparativ cu activitatea economica este reprezentat de salariul minim, avand in vedere ca o jumatate dintre companiile intervievate de BNR au declarat ca o crestere a salariului minim le va limita posibilitatile viitoare de a-si extinde schema de personal.
  • Un alt rezultat interesant al acestei lucrari vizeaza politica salariala aferenta noilor angajati in perioada de revenire timpurie a ciclului economic, in conditiile in care mai mult de 40 la suta din firme au inlocuit personalul existent cu angajati noi carora le-au acordat salarii mai mici. Rezultatul sugereaza ca salariile noilor veniti sunt mai prociclice in aceasta faza a ciclului economic, dar si ca puterea de negociere a angajatilor existenti fata de cei aflati in cautarea unui loc de munca este destul de redusa. Avand in vedere ca salariul minim este perceput ca o bariera pentru crearea de locuri de munca (in special pentru tineri si muncitori slab calificati), sectiunea din chestionar dedicata acestui subiect a inclus explicit o intrebare referitoare la importanta majorarii salariului minim pentru inghetarea angajarilor, companiile acordand un calificativ de la 1=irelevant la 4=foarte relevant.


  • O crestere a salariului minim influenteaza direct salariile a cel putin 22% dintre angajatii sectorului privat din Romania. Exista insa si efecte indirecte, firmele declarand ca se vad nevoite sa majoreze si salariile angajatilor incadrati peste pragul minim, fiind vorba de inca cel putin 9 la suta din personalul sectorului privat.
  • Dupa cum era de asteptat, cele mai vulnerabile firme sunt cele mici si mijlocii. La nivel sectorial, presiunea pe marjele de profit este mai ridicata pentru companiile din industria usoara, industria alimentara, prelucrarea lemnului, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi si depozitare, hoteluri si restaurante, precum si in constructii, intrucat mai mult de 40 la suta dintre angajati sunt incadrati la pragul minim pe economie.
  •  Cresterile salariului minim exercita influente negative si asupra angajarilor. Cu cat pragul minim este mai mare, cu atat mai ridicata este bariera de intrare pe piata muncii, mai cu seama pentru tineri si persoanele cu o calificare scazuta, in cazurile carora nepotrivirile dintre ceea ce ofera si ceea ce se cere pe piata muncii sunt deja pronuntate.


Citeste mai multe despre   










8801 vizualizari

  • +9 (35 voturi)    
    Salariul minim este cat un ciubuc (Marţi, 7 martie 2017, 9:46)

    jackalphonse [utilizator]

    Calitatea muncii scade cu salariul minim. Alegeti, va rog, munca proasta pe bani putini sau invers.
    Este normal sa influenteze angajarile. Pe scurt, daca nu ai bani sa platesti un salariu, nu ai afacere si cu asta basta. Adica, nu ai bemveu', amanta si vila.
    Creste somajul? Well, pai asta este situatia reala din Romania si trebuie sa ne o asumam. La ce bun un salariu care este cat un ajutor social? La ce este bun un venit care nu-ti permite sa platesti caldura iarna (nu mai zic de altceva)? Ca sa dea bine in cifre la numarul de angajati?
    Metoda asta in care profitul se face din saracia angajatului nu este buna. Este tot atat de toxica precum profitul facut de banci numai din tranzactii imobiliare, fara imprumuturi de investitii.
    Scade numarul de angajati si statul va fi obligat sa ajute patronul, sursa venitului de la buget, prin scaderea si radierea unor taxe. Fara actiune nu exista reactiune.
    • +4 (28 voturi)    
      Ar fi bine... (Marţi, 7 martie 2017, 10:14)

      Ochii_pe_voi [utilizator] i-a raspuns lui jackalphonse

      ... mai întâi să te uiți cum stăm cu productivitatea - cât produce în medie un salariat român prin comparație - și ai să ai un răspuns. Apoi, uită-te la taxarea muncii și unde se duc banii: mulți sunt furați / șmenuiți de mafioți, alții sunt înghițiți de un aparat birocratic imens plătit de la buget. Nu mai spun de salarii speciale, de sporuri de tot felul, pensii speciale sau de cheltuielile pentru a ține un parlament supradimensionat.
        #showComment() #showComment() #showComment() #showComment() #showComment() #showComment()
    • 0 (4 voturi)    
      ai o gindire simplista (Marţi, 7 martie 2017, 11:24)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui jackalphonse

      "Pe scurt, daca nu ai bani sa platesti un salariu, nu ai afacere si cu asta basta. Adica, nu ai bemveu', amanta si vila." Nu e char asha...
      In constructii de exemplu, poti inlocui muncitorul necalificat, ala care stie doar sa sape gropi, cu bulduri mai mari sau mai mici care sa faca aceeasi treaba mult mai automatizat. In industrie, parte din munca necalificata poate fi automatizata. Paznicul poate fi inlocuit cu camere video, bariere si cartele de acces, Si exemplele pot continua.

      Pe termen lung nu e rau, dar pe termen scurt o anumita categorie de oameni care nu-s capabili sa produca mai mult decit sunt platit azi, vor fi condamnati la ajutor social. Si nu stiu cit e de avantajos pentru stat. In general chestiile astea se fac in paralel cu niste cursuri de recalificare, si mult mai lent. La noi salariul minim creste ca ciupera dupa ploaie. In 2011 era 600 de lei, in 2012 700, in 2015 1050, in 2016 1250 iar in 2014 1450. Adica crestere de 141% in 7 ani.
        #showComment() #showComment()
  • +7 (21 voturi)    
    Ce bine-i sa fii bugetar. Nici capul nu te doare (Marţi, 7 martie 2017, 10:02)

    ty [utilizator]

    Are grija Olguta de tine . . .
    • +1 (3 voturi)    
      Ai uitat... (Marţi, 7 martie 2017, 11:21)

      Grexit [utilizator] i-a raspuns lui ty

      sa mentionezi si pe Neicushor Dan. Sa nu spui ca esti fan de al lui!
  • +6 (22 voturi)    
    Si daca creste,ce? (Marţi, 7 martie 2017, 10:02)

    Toni_Romania [utilizator]

    Tara in continuare va fi plina de "saraci cu job". Si in continuare 80% din romani vor avea venit sub 1000 lei, la preturi de Ue.
    • +7 (13 voturi)    
      Si oare unde sunt banii? (Marţi, 7 martie 2017, 10:09)

      Ochii_pe_voi [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

      Ca taxe se platesc la greu... Nu cumva in buzunarel mafiotilor (PSD, UDMR, USL, ALDE etc)?
        #showComment()
    • -10 (16 voturi)    
      Preturi de UE (Marţi, 7 martie 2017, 10:20)

      Ochii_pe_voi [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

      ..si o productivitate a muncii pe cap de angajat de 4 ori mai mică. E bine sa mentionezi.
        #showComment() #showComment() #showComment() #showComment() #showComment()
    • +4 (4 voturi)    
      Corect (Marţi, 7 martie 2017, 10:26)

      AdrianSangeorzan [anonim] i-a raspuns lui Toni_Romania

      Foarte corect ce spuneti ! Sper sa-si dea seama de adevarul acesta cat mai multi ! Preturi si costuri ca afara si simbrie ca in Congo ! Nu se poate ca o pensie sa fie mai mare ca un salariu ! Nu spun ca pensiile sunt mari ! Dar nu este corect ! De aceea pleaca toti tinerii din tara !
    • +2 (8 voturi)    
      Tocmai ca nu-i asa ! (Marţi, 7 martie 2017, 10:38)

      Susufler0 [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

      O sa vina concedieri, o sa creasca somajul iar statul va ajunge sa suprataxeze munca !
    • +1 (3 voturi)    
      Voi astia cu minus.... (Marţi, 7 martie 2017, 16:42)

      Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

      Habar nu aveti ce este in RO reala.
      Sau nu mai stati in RO demult.
    • +1 (1 vot)    
      de unde scoti periodic tampenia (Miercuri, 8 martie 2017, 12:10)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

      cu " 80% din romani au venit sub 1000 de lei" Ii iei in calcul si pe nou-nascuti sau cum?
  • 0 (22 voturi)    
    Eliminati salariul! (Marţi, 7 martie 2017, 10:21)

    HansBrinker [utilizator]

    Pana cand mai toleram aceasta practica comunista a salariului? E din ce in ce mai clar ca salariul dauneaza nu numai firmei care si asa se chinuie cu tot felul de probleme, dar si angajatului. Fara salarii toate ar merge mult mai bine: o gura de oxigen binemeritata pentru firme, dar si locuri de munca mai numeroase chiar si pentru cei fara experienta.
    • 0 (4 voturi)    
      Corect! (Marţi, 7 martie 2017, 10:33)

      Miky60 [utilizator] i-a raspuns lui HansBrinker

      Asa trebuie! M-am saturat sa platesc aiurea salarii pentru angajati si eu sa nu mai raman cu nimic din afacerea mea. Si impozite aiurea care ajung in buzunarele mafiotilor din parlament si guvern!
    • +4 (4 voturi)    
      Excelent! (Marţi, 7 martie 2017, 11:18)

      Grexit [utilizator] i-a raspuns lui HansBrinker

      La asta ma gandeam si eu. Ce naiba mai platesc astia de la stat si de la privat salarii?! Sa muncim dezinteresat si sa ne hranim doar cu oxigen, ca amoebele.
    • +2 (2 voturi)    
      Buna asta (Marţi, 7 martie 2017, 11:57)

      Rali [utilizator] i-a raspuns lui HansBrinker

      Se pare ca cei care au dat minus nu au inteles ironia din comentariul tau!
  • +15 (19 voturi)    
    Cel mai trist (Marţi, 7 martie 2017, 10:22)

    Rali [utilizator]

    Angajatii existenti cu salarii mari au fost inlocuiti cu angajati tineri cu salarii mici si dupa aia patronul/actionarul/CEO se plange ca nu mai face vanzare si profit si ca-l costa prea mult forta de munca pe care tot el a inlocuit-o.
    In loc sa pastreze oamenii care fac treaba sa ii stimuleaze, prefera sa ia cu japca necalificati si sa ceara si performanta. Dupa care se plange ca nu gaseste angajati competenti.
    E normal ca pentru salariul minim sa nu poti sa angajezi unul care poate munci si afara pe un salariu mult mai mare.
    Ce nu se intelege acum este ca s-au dus anii in care salariatii stateau la coada la firme pentru ca erau disponibilizati din firmele de stat, Coada nu mai e pt ca personalul calificat poate pleca la munca afara si asta nu inteleg multi dintre ei ca acum experienta se mai si plateste!
    • +3 (3 voturi)    
      Corect, dar... (Marţi, 7 martie 2017, 11:20)

      Grexit [utilizator] i-a raspuns lui Rali

      coada e si din cauze demografice. S-a nascut din ce in ce mai putin personal. :) Si asta e doar inceputul...
    • +1 (1 vot)    
      pai ce spui tu acolo e capitalism (Marţi, 7 martie 2017, 11:33)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui Rali

      Patronul care da afara angajatii cu experienta si ajgajeaza in loc incepatori, are toate sansele sa dea faliment si sa fie inlocuit de alt patron mai inteligent. Desi eu la toate exemplele pe care le stiu din zona indistriei, toata lumea se plinge de lipsa de personal calificat, nu de incepatori. Si toti platesc bani grei ca sa-si tina oamenii cu experienta, care altfel pot oricind emigra un occident unde isi gasesc de munca rapid.

      Nu stiu ce exemple de personal calificat platit cu salariul minim stii, eu n-am auzit de asha ceva.

      Salariul minim e in general pentru necalificati, pentru cei care ar putea fi fortati de patroni sa munceasca pe 3 lei. Si problema e ca prin cresterea salariului minim de la 600 de lei in 2010 la 1450 in 2014, parte din ei vor fi scosi de pe piata muncii de masini care vor deveni mai rentabile decit ei. Un om care de bine de rau cistiga salariul minim va ajunge inlocuit de o masina cumparata din import. E adevarat ca pe termen lung cresti productivitatea, obligind firmele sa se automatizeze, dar pe termen scurt condamni niste oameni la ajutor social.
        #showComment()
  • +5 (7 voturi)    
    Ne plangem ca pleaca tinerii pt salarii afara (Marţi, 7 martie 2017, 10:35)

    Miky60 [utilizator]

    ca in Romania sunt prost platiti, dar facem analize ca salarium mare e daunator.
    Pai ce vrem: ca cei buni sa ramana in tara pe salarii de nimic?
    Dubla masura este in continuare cea care dicteaza peste tot
  • 0 (10 voturi)    
    cata ipocrizie (Marţi, 7 martie 2017, 11:14)

    xanti [utilizator]

    UE se plange ca are probleme cu romanii dar le da salarii de mizerie ca sa faca profit.
    • +1 (1 vot)    
      esti dus cu capul (Miercuri, 8 martie 2017, 12:12)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui xanti

      De cand "da UE" salarii romanilor?
  • +5 (7 voturi)    
    Vai vai vai ce tragedie (Marţi, 7 martie 2017, 11:19)

    Zummm [utilizator]

    Va spun din ce-am vazut pe teren. Patronii sunt negrii de suparare :))))
  • 0 (2 voturi)    
    Analiza (Marţi, 7 martie 2017, 11:38)

    Unromanoarecare [utilizator]

    Textul nu imi apartine dar explica clar situatia :

    Principalul indicator macroeconomic confirmat de Eurostat, indicator ce ne arată dezastrul economiei României este productivitatea muncii unui angajat (PIB / numărul de ore lucrate de angajații din țară într-un an). Acest indicator este egal cu 5,6 €/oră el fiind de 12 ori mai mic ca maximul din UE și de aproximativ 5,7 ori mai mic ca media în UE.
    Valoarea medie creată într-o oră de un angajat de 5,6 €/oră se împarte astfel:
    - 1,01€/oră revine angajatorului ca profit mediu;
    - 2,52 €/oră revine angajatului ca venit mediu net;
    -2,07 €/oră revine statului ca impozit, taxe și contribuții legate de salarizare.
    Venitul mediu net de 2,52 €/oră este cauza salariilor mici din România.
    Cum poate PSD-ul sa impuna creșteri salariale fără ca productivitatea muncii unui angajat să crească? Prin acordarea de sporuri salariale în lei și nu în euro. Populația se va bucura neștiind că valoarea venitului orar net exprimată în euro va rămâne practic aceiași, de 2,52 €/oră , modificarea cursului de schimb și inflația refăcând imediat echilibrul. Singura cale de a se putea acorda creșteri salariale reale este creșterea productivității muncii!
    Pentru a demonstra prezint variația a patru indicatorii în perioada 2008 -2015:
    - Salariul mediu net în lei (1282, 1385, 1477, 1444, 1507, 1579, 1866, 1713);
    - Cursul de schimb mediu anual Leu / Euro (3,68 4,23 4,22 4,23 4,45 4,20 4,44 4,45)
    - Rata anuală inflației (7,9%, 5,6%, 6,1%, 5,8%, 3,3%, 4,0%, 1,1%, -0,6%);
    - PIB-ul anual în miliarde €, deoarece euro spre deosebire de leu a avut o stabilitate mai mare (139,7 118,3 124,1 131,5 133,9 144,7 150,8 159)

    Constatăm că:
    1. Procentul de creștere a PIB-ului a fost de 11,4%
    2. Procentul de creștere al salariului mediu net a fost de 33,5%
    3. Aceste creșteri nesustenabile au produs:
    - Creșterea inflației cu 32 %
    -Creșterea cursului de schimb cu 20,9 %
    4. Efectul cumulat a creșterii inflației și a creșterii cursului de schimb au produs în realitate
  • 0 (0 voturi)    
    CUM CANTARIM (Marţi, 7 martie 2017, 13:04)

    jidanul [utilizator]

    A crescut salariul minim cu 200 de lei, pe de o parte si pe de alta parte a scazut fiscalitatea, in concluzie a crescut puterea de cumparare si consumul. Un angajator trebuie sa profite de aceste date si sa fie informat, respectiv, sa se informeze asupra facilitatilor economice din Romania. Sunt putine tari care au un TVA redus la 9% si un TVA general de 19%, care pot ajuta fiecare firma.
    • -1 (1 vot)    
      Serios? (Miercuri, 8 martie 2017, 10:39)

      Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui jidanul

      Dar despre scumpirile in lant la energie/utilitati ce au inceput in ian. si continua pana in aprilie nu sufli o vorba?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi