"Un model de business bancar care sa asigure succes si sa scoata bancile de sub tirul presei presupune o comunicare mult imbunatatita si o schimbare profunda a relatiei cu clientul. Atitudinea omului de la ghiseu trebuie cu mult schimbata pentru ca inca lasa de dorit. Asta e primul lucru care conteaza! Aproximativ 80% dintre reclamatii sunt axate pe faptul ca bancile refuza dialogul. Deci aici trebuie lucrat.", spune intr-un interviu acordat revistei Piata Financiara Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din cadrul BNR.

Nicolae CintezaFoto: AGERPRES

Ramane problema de fond, adauga Cinteza. Cum fac bancile sa convinga debitorul sa respecte contractul?

"Dupa cum spuneam, problema e departe de a fi rezolvata atat timp cat debitorul nu poate sa plateasca, pentru ca nu are de unde sa plateasca. Sunt sute de cereri care vin la banci la nivelul Directiei de Supraveghere in incercarea de a explica anumite situatii. Sunt oameni care anexeaza si adeverinte de salariu, copii de pe cartea de munca, documente care atesta ca sunt in somaj, etc. Solutii sunt. Noi credem ca ar fi fost in sprijinul debitorilor ca Parlamentul sa aprobe varianta de lege pe care o acceptase Asociatia Romana a Bancilor si care peste 95 la suta corespunde cu ce spusese si Banca Nationala la Parlament. In situatia actuala procesul va fi cu mult intarziat, poate chiar nu se va aplica deloc, pentru ca lipsa unor criterii de stabilire a nivelului gradului de indatorare lasa loc la interpretari. Va fi o practica neunitara la nivelul tarii si cred ca si neunitara in ceea ce priveste motivele de acceptare a impreviziunii. In definitiv, cresteri de curs au fost mereu, reduceri de salarii au fost, somaj a mai fost, deci e foarte greu de definit ce evenimente declanseaza impreviziunea. Pentru unii judecatori cresterea cursului e suficienta, pentru altii intrarea in somaj, pentru altii e necesar un cutremur, razboi. Din pacate pentru banci, un astfel de proces lung si o practica neunitara a instantelor nu poate duce decat la provizioane mari si cerinte de capital crescute. Curtea Constitutionala a stabilit foarte clar- va fi luat in considerare doar riscul supraadaugat", mai spune seful Supravegherii.

Despre anul bancar 2016

  • Anul 2016 a fost unul destul de bun pentru sistemul bancar. Acesta a ramas stabil si s-a mentinut tendinta de scadere a creditelor neperformante de care va povesteam cu prilejul precedentei intalniri, tot in cadrul unui eveniment organizat de Piata Financiara, in luna noiembrie. Indicatorii de prudenta se situeaza confortabil peste limitele minime- si aici vorbim de nivelul de adecvare al capitalului. Rata fondurilor totale (solvabilitatea) se plasa la 31 decembrie la 18,33%, in timp ce rata fondurilor proprii de nivel 1 si, respectiv, rata fondurilor proprii de nivel 1 de baza erau la 16,20%.
  • Alte cifre ce ar putea fi definitorii pentru sistemul bancar ca bilant ar fi: active totale de 393,9 miliarde lei, surse atrase de la populatie, 4,41 miliarde lei, credit neguvernamental de 220,09 miliarde lei, provizioane pe sistem romanesc de raportare de 18,39 miliarde lei si pe sistem IFRS de 16,3 miliarde lei.Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, potrivit definitiei ABE se mentine la un nivel ridicat: 54,79%. la acest capitol suntem pe locul al doilea in Europa.
  • Revenind la neperformanta, aceasta a fost in 2016 sub targetul pe care ni-l propusesem (sub 10%). Am reusit sa coboram la 9,46%, ceea ce ne-a facut sa ne fixam o tinta ambitioasa pentru finele lui 2017: sub 6%.Vom tine stacheta ridicata in ceea ce priveste bancile mai letargice.
  • Cerinta de capital pe care o va stabili Banca Nationala pentru acele banci care inca inregistreaza un nivel ridicat al neperformantei va fi puternic influentata de performanta lor in domeniul creditarii. Trebuie notat si faptul ca acele banci care au grad de acoperire mai mic al creditelor neperformante, au si un nivel al neperformantei destul de ridicat.
  • In analiza pe care o facem am introdus si un alt indicator - asa numita rata Texas- un raport intre expunerile neperformate diminuate cu provizioanele si capital. La nivelul sistemului, indicatorul arata foarte bine, dar la nivel individual exista trei banci al caror nivel chiar sare de 100%. Totusi, in acest moment, solvabilitatea pentru aceste banci pare a fi suficienta astfel incat sa absoarba pierderile care s-ar putea produce.Vom fi atenti insa si vom analiza corelat situatiile bancilor in care neperformanta ramane peste 10%, tinand cont si de gradul de acoperire si de rata Texas.
  •  Daca sunt probleme la 31 decembrie iar acestea nu se vor rezolva pana la 31 martie, vom veni cu cerinte de capital suplimentar si orice altfel de masuri vom considera a fi necesare.Cum putem comenta profitabilitatea sistemului bancar in 2016?Nu trebuie sa ne insele aceste cifre- 4,26 miliarde lei profit pe sistem. Desi arata bine, datele privitoare la profit nu provin exclusiv din zona operationala. Profitul despre care vorbeam a fost realizat si din vanzarea unor participatii. E de asteptat ca pe aceeasi reteta sa avem profit si in 2017, chiar daca cred ca vor fi destul de multe costuri asociate schimbarilor de reglementare. Stim cu totii faptul ca din 1 ianuarie 2018 apar noi standarde: IFRS 39 va fi inlocuit cu IFRS 9, care va aduce niste probleme destul de serioase.
  • In acest sens am facut si o simulare, anul trecut, pe situatiile financiare existente in 2015. Rezultatele ne arata un impact destul de serios: scaderea nivelului indicatorului de adecvare a capitalului total cu pana la 4 procente. Deci provizioanele care vor fi calculate odata cu intrarea in vigoare a standardului IFRS 9 vor afecta destul de mult anul care urmeaza, 2017. Noua Directiva de plati (PSD 2) dar si IFRS 9 vor aduce bancilor in 2017 costuri si eforturi suplimentare de implementare.In ceea ce priveste readaptarea sistemului bancar la noile cerinte ale pietei, numarul salariatilor din bransa a coborat la 55396 in timp ce numarul de unitati bancare a ajuns la 4798.

Despre relatia client-banca

  • Cred ca ar fi corect sa scoatem in evidenta si un inceput de schimbare a mentalitatii bancilor in ceea ce priveste relatia cu clientul. E iarasi un lucru de care va vorbeam in noiembrie si asupra caruia am insistat in mod deosebit. Din pacate lucrul acesta nu s-a vazut in cazul tuturor bancilor si e de asteptat ca 2017 sa schimbe ceva din abordarea respectiva.
  • Altfel, cu toate consecintele decurgand din modul in care Curtea Constitutionala a solutionat cele 2 legi (Legea Darii in plata si Legea privind Conversia creditelor in franci elvetieni, la curs istoric) nu cred ca lucrurile se vor linisti. Noi credem ca bancile sunt interesate sa lucreze cu bani, nu cu cladiri! Din acest punct de vedere exista cateva alternative, chiar discutam cu Asociatia Romana a Bancilor, si am constat ca la nivelul breslei exista intentii laudabile care vor fi comunicate la momentul oportun.
  • Totusi trebuie atrasa atentia asupra faptului ca procesul e foarte lent si daca nu il acceleram putin vor fi probleme serioase. Vad lucrul asta dupa sesizarile care vin la Directia de Supraveghere! Sunt motivatii, lucruri invocate care denota probleme ce pot fi rezolvate foarte usor.
  • Din pacate insa ele se rezolva doar in momentul in care noi trimitem sesizarea la banca! In atare conditii probabil ca bancile vor continua sa aiba un tratament destul de prost din partea massmedia. Iar cu cat ritmul de rezolvare a problemelor, fie ca vorbim de cele privitoare la credite in franci, fie ca vorbim de potentiale dari in plata, va fi mai lent, cu atat numarul de sesizari va fi mai mare.
  • Problema nu dispare odata cu adoptarea unor decizii ale Curtii Constitutionale, pentru ca, in fond, daca debitorul nu are de unde, nu poate sa plateasca. Bancile nu trebuie sa inteleaga ca odata ce Curtea Constitutionala a rezolvat litigiul vor dispare si problemele iar debitorii se vor inghesui sa plateasca. In ceea ce ii priveste pe cei cu credite in franci elvetieni, noi consideram ca problema se va transfera si va ajunge sub incidenta darii in plata.
  •  Sunt foarte multi debitori in franci elvetieni care inca nu au notificat darea in plata, in speranta ca se va face conversia la curs istoric. Acum, cu legea respinsa ei vor cauta alte solutii de a iesi din impas. Iar cea mai la indemana va fi darea in plata. Chiar daca prin orientarea catre impreviziune Curtea Constitutionala a mai indulcit legea care a iesit din parlament, riscurile raman, chiar daca sunt mai reduse.
  • La momentul in care legea a fost publicata in Monitorul Oficial, BNR a solicitat bancilor printr-o scrisoare semnata de primviceguvernatorul Florin Georgescu sa aiba grija ca cerinta de capital sa fie majorata pe pilonul 1. Autoritatea Bancara Europeana a confirmat raspunsul pe care BNR il anticipase in cazul respectivei cerinte de capital: aceasta crestea, indiferent daca clientul facuse notificarea darii in plata sau nu, datorita simplului fapt ca respectivul credit avea o "protectie legislativa". Iar regulamentele sunt clare: creditele care intra sub incidenta unei protectii legislative, cum era darea in plata, si care in final poate duce la nerambursare, au riscuri asociate mai mari cu pana la 150 la suta. In momentul de fata, dupa ce Curtea Constitutionala a solutionat litigiul, problema va fi rezolvata prin cerinta de capital pe pilonul 2. In concluzie, Directia de supraveghere va cere capital suplimentar acolo unde notificarile de dare in plata sunt substantiale. La bancile la care deja s-a cerut pe pilonul 1 o cerinta de capital mare, probabil ca acum se va cobori pentru ca pe pilonul 2 riscul asociat expunerilor respective dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale s-a micsorat.

Vom asista la consolidari de capital, fuziuni, achizitii?

  • vem un proces de fuziune in derulare. Acesta a fost intarziat pentru ca pentru una din banci, care e cotata la bursa, judecatorul a hotarat ca hotararea AGA sa fie inregistrata la notariat. E dificil sa aduci actionarii la notariat, dar noi credem ca problema se va rezolva.
    Alte fuziuni anul acesta nu cred ca vor mai fi. Exista cereri, unele venind de la Banca Centrala Europeana ca anumite banci sa fie vandute. Le stim cu totii foarte bine pentru ca presa a facut publica informatia. Au fost si vizite ale actionarilor in Romania.
  • Au fost in trecut intentii dar astea nu s-au materializat si nu cred ca se vor materializa in 2017. Aceste intentii exista insa!Din pacate, pe fondul legislativ al anului trecut investorii au devenit mai precauti si mai putin entuziasti.
  • Unul dintre actionari a anuntat banca centrala ca pune in asteptare o investitie de o suta de milioane de euro. Aceste legi au facut atat de mult rau incat se pierd oportunitati de a investi in Romania.Partea pozitiva este insa ca sistemul e intr-o stare foarte buna si pare destul de atractiv pentru fonduri de investitii. Si sunt cateva fonduri de investitii care deja au intrat in baza de date a unor banci ce si-au declarat intentia de a vinde.
  •  Acum e jocul negocierii: cel care vinde vrea un pret mai sus, cel care cumpara vrea unul mai jos. Finalizarea depinde de cat de mare va fi presiunea venita dinspre Banca Centrala Europeana si cat de repede partile ajung la un punct de vedere comun.

Citeste in revista Piata Financiara interviul integral dat de Nicolae Cinteza.