Participantii la negocierile pentru Brexit vor avea de luat decizii dificile in urmatorii doi ani, iar intre cele mai spinoase subiecte se numara cat va fi dispusa Marea Britanie sa plateasca pentru acoperirea obligatiilor financiare catre UE, cati imigranti sunt prea multi pentru alegatorii britanici si in ce masura mai poate beneficia tara de libertatea comertului dupa separare, relateazaBloomberg, citat de News.ro.
Imigratie
Premierul britanic Theresa May a interpretat votul pentru Brexit de la referendumul de anul trecut ca un apel pentru limitarea imigratiei. Marea Britanie este a doua cea mai populara destinatie dupa Germania pentru imigranti, iar May a semnalat ca va impune unele restrictii.
Cu 2,2 milioane de europeni care lucreaza in Marea Britanie, bancherii, companiile de telecomunicatii si fermierii avertizeza guvernul sa nu restranga prea mult o sursa de forma de angajati calificati.
Potrivit datelor Biroului National pentru Statistica, in Marea Britanie lucrau in 2015 un numar de 916.000 de polonezi, 332.000 de irlandezi, 233.000 de romani, 219.000 de portughezi, 192.000 de italieni si 165.000 de francezi.
Intre sectoarele in care lucreaza cei mai multi imigranti europeni se afla in ordine industria prelucratoare, comertul angro si de retail, sanatatea si serviciile sociale, industria serviciilor de cazare si alimentare, constructii, educatie, stiinta si tehnica si transporturi si logistica, arata datele aferente anului 2016.
Comert
Daca Marea Britanie va iesi din UE fara un acord comercial sau unul de tranzitie, exportatorii vor fi expusi la tarifele Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), dupa ani de zile de liber schimb in spatiul comunitar.
Bloomberg prezinta cele mai mari exporturi britanice, conform anului 2016, si taxele vamale pentru fiecare dintre acestea
Astfel, Marea Britanie a exportat anul trecut utilaje in valoare de 50,7 miliarde de lire sterline, pentru care tarifele OMC sunt de 2%. Livrarile de vehicule au totalizat 30,4 miliarde de lire (tarife de 8%), cele de avioane 15,5 miliarde de lire (tarife de 3%), iar cele de bauturi 6,9 miliarde de lire (tarife de 4%). In cazul fierului si otelului, exporturile s-au ridicat anul trecut la 3,7 miliarde de lire (tarife de 2%), in timp de cerealele au adus 2,3 miliarde de lire (tarife de 41%), iar colorantii 2,1miliarde de lire (tarife de 8%), arata datele statistice.
Contributiile la bugetul UE
Plecarea Marii Britanii ar lasa un gol in bugetul UE, daca britanicii nu vor accepta sa plateasca in schimbul unor beneficii. Marea Britanie este al doilea mare contributor la bugetul UE, iar golul pe care il lasa in urma va trebui sa fie acoperit prin reduceri de cheltuieli si cresterea contributiilor altor tari.
Bugetele UE sunt concepute pe perioade lungi de timp, ceea ce inseamna ca tarile membre nu trebuie sa isi acopere angajamentele imediat. Asta face probabil ca Marea Britanie sa fie solicitata de plateasca pentru angajamente anterioare.
In 2015, un numar de 12 state au contribuit mai mult la bugetul UE decat au primit, pe primele trei locuri fiind Germania, cu 14,3 miliarde de euro, Marea Britanie, cu 11,5 miliarde de euro, si Franta, cu 5,5 miliarde de euro.
Celelalte state contributoare nete sunt, in ordine, Olanda, Italia, Suedia, Belgia, Austria, Danemarca, Finlanda, Luxemburg si Cipru.
Un semnal timpuriu va fi daca Marea Britanie va fi dispusa sa plateasca factura pentru divortul de UE, evaluata la circa 50 de miliarde de lire sterline, estimarile variind intre 24,5 miliarde de euro si 72,8 miliarde de euro.
Oficialii UE afirma ca britanicii trebuie sa isi plateasca mai intai datoriile, inainte de a discuta un acord comercial, dar premierul May contesta atat sumele vehiculate cat si legalitatea lor.
O problema pentru May este ca britanicii vor limitarea imigratiei, dar pastrarea avantajelor apartenentei la UE, cum este libertatea comertului.
Potrivit unui sondaj efectuat in 2016, britanicii sustin libertatea comertului in proportie de 88%, tarife favorabile de roaming in proportie de 71% si drepturile de pasaport pentru companiile financiare intr-o masura de 65%. Pe de alta parte, 68% dintre respondenti vor tratarea imigrantilor din UE la fel ca pe cei din afara acesteia, in timp ce 69% vor controale la granite.
0
11
