Numarul romanilor care se muta dintr-un judet in altul sau in interiorul aceluiasi judet este mai mic decat in tarile din jur. Anul trecut au fost circa 361.000 de compatrioti care s-au mutat fie la oras fie la tara. Media migratiei interne in Ungaria a fost in ultimii ani de 400.000 ( la o populatie cam la jumatate fata de cea a Romaniei), in Ucraina media urca la 600.000 de cetateni anual, in Polonia media fluxului migratiei interne e de 460.000, iar in Cehia si Slovacia media e si mai ridicata.

HotNews.roFoto: Hotnews

Mai jos aveti un grafic al judetelor care au fost pe plus ("primitori") si cei pe minus (judete din care preponderent se pleaca).

Pe Sorin il stiu de peste 15 ani. Acum are 55 de ani, e de loc dintr-un sat din Dambovita. A lucrat inainte de Revolutie la o firma din Targoviste. Prin anul 2000 n-a mai mers treaba, iar firma la care lucra s-a inchis. Sorin e inginer si si-a gasit relativ repede de lucru la o fabrica de becuri din Fieni. Steaua Electrica ii zicea fabricii, fusese odata cea mai mare fabrica de becuri din Romania, dar lipsa comenzilor sau cine stie ce erori de management au facut ca si Steaua sa apuna. Intrucat se mutase la Targoviste in chirie, Sorin nu si-a mai permis sa stea la oras, asa ca s-a intors la tara, in casa parinteasca si a inceput sa citeasca de pe Internet cum se cultiva rosiile si ceapa. Anul trecut, in mediul rural s-au mutat peste 177.000 de romani. In urma cu doi ani se mai stabilisera la tara alti 150.000. Nivelul lor e insa la jumatate fata de cati veneau in zona rurala in anii de recesiune.

  • Cel mai mult s-a plecat din judetele Vaslui si Botosani.
  • Tinerii intre 20-34 ani au fost cei mai mobili, dupa varsta de 35 ani nivelul schimbarilor de domiciliu fiind mult mai redus, cu tendinta evidenta de scadere la persoanele varstnice (60 ani si peste).
  • Numarul cel mai mare de persoane care si-au schimbat domiciliul s-a consemnat la grupa de varsta 30-34 ani  pentru barbati si la grupa de varsta 20-24 ani  pentru femei



  • Circa jumatate din persoanele care si-au schimbat domiciliul erau necasatorite, iar doua din cinci erau casatorite. Din cei necasatoriti care si-au schimbat domiciliul, ponderea barbatilor (55,1%) a depasit ponderea femeilor (42,9%).
  • Din cele 103 municipii, 94 au inregistrat sold negativ al migratiei cu schimbarea domiciliului; valori mai mari s-au inregistrat in municipiile: Bucuresti, Bacau, Ploiesti si Craiova .
  • Din zona rurala forta de munca a migrat in mare parte in strainatate in primul rand din motive economice, iar acest lucru a condus la o diminuare a potentialului migratiei de la rural la urban pe plan intern. Oamenii din mediul rural care au migrat au preferat sa-si maximizeze sansele mergand in exteriorul tarii decat sa emigreze intr-un oras din Romania
  • Mai asistam de asemenea si la niste limite ale masuratorilor statistice, in sensul ca la marginea marilor orase se dezvolta spatii rezidentiale care nu sunt administrativ in zona urbana, dar care au toate carcateristicile urbanului (asa numitele zone peri-urbane).
  • Cel mai consistent flux migrator intern a fost determinat de retrocedarile care au avut loc, multi dintre cei care au primit terenuri sau proprietati in zone rurale perefrand sa se stabileasca acolo entru a le administra mai usor.
  • Pensionarii de la oras prefera sa se stabileasca la tara, daca au aceasta ocazie sau posibilitate, pentru ca pe termen mediu si lung cheltuielile de intretinere sunt mai mici
  • Daca ne uitam la judetele din care se pleaca (unde soldul e consistent negativ) si facem copmparatia cu nivelul PIB/capita sau cu cel al somajului vom mai avea o explicatie cu privire la aceste fluxuri migratorii.

Tabelul PIB/capita pe judete il aveti mai jos (click pe imagine pentru a o mari):