"Normele legii cash back trebuiau finalizate la 31 ianuarie, iar acum suntem in aprilie si inca nu le avem. Am discutat si la Finante si speram sa ne apropiem de finalul elaborarii. Au ramas in discutie cateva elemente sensibile in discutie dar speram sa fie adresate cat de curand", a spus joi George Anghel, directorul executiv al APERO, la o conferinta organizata de publicatia electronica bankingnews.ro. Din pacate, legea are un mare neajuns pe fond: ceea ce s-a dorit initial- conectarea mediului rural la cel urban (prin modificarea pragului cifrei de afaceri a comerciantilor de la 10.000 la 50.000 de euro) va scoate exact mediul rural inafara acestei legi, spune Anghel.

Imagine din timpul conferintei de joiFoto: Hotnews

"Legea cash back a avut doua obiective majore: prima- reconectarea mediului rural la infrastructura de plati a mediului urban si al doilea obiectiv, de a oferi posibilitatea celor 12 milioane de carduri active sa poata face plati si retrageri. Toate studiile ne arata ca exista un numar semnificativ de oameni in mediul rural care detin card dar care nu au unde sa le foloseasca din cauza lipsei POS-urilor si a infrastructurii. Modificarea initiala a pragului de la 100.000 de euro la 10.000 de euro ar fi adus 70.000 de comercianti noi care ar trebui sa isi instaleze POS-uri, incluzand aici comercianti, institutii si furnizorii de utilitati publice. Pragul a fost iar mutat la 50.000. Am refacut tot studiul de impact iar din cei 70.000 de comerciani au ramas circa 9.000, majoritatea fiind din mediul urban. Ceea ce s-a dorit initial- conectarea mediului rural la cel urban va avea efectul invers: va scoate exact mediul rural inafara acestei legi", a spus joi Anghel.

Legea este vedeta ultimelor luni atat din prisma consecintelor cat si a derapajelor. In ciuda faptului ca avem o lege intrata in vigoare, nici nu am apucat sa luam startul pentru implementarea ei ca deja avem un proiect de modificare a ei. Discutii cu atutoritatile am avut inca din 2 martie- cu comisiile de specialitate, cu grupurile parlamentare- incercand sa intelegem care e necesitatea acelor modificari si, la randul nostru, sa explicam impactul lor asupra legii, a mai explicat directorul executiv al APERO.

Backgound:

De la 1 ianuarie 2017, comerciantii cu cifra de afaceri de peste 10.000 de euro pe an sunt obligati sa aiba terminale si sa accepte plata cu cardul, conform legii 209/2016, prin care Parlamentul, in vechea legislatura, a scazut de la 100.000 de euro la 10.000 de euro pragul cifrei de afaceri de la care se impune plata cu cardul pentru comercianti.

Actul normativ, cunoscutul si ca legea cash back, mai prevede ca magazinele sa aiba voie sa presteze un serviciu similar cu cel de la bancomate: cumparatorii sa poata retrage pana la 200 de lei in numerar de pe carduri de la casa magazinului. In schimbul acestui serviciu -care nu este obligatoriu pentru magazin, ci este o oportunitate - comerciantul poate cere un comision de pana la 1 % din banii retrasi de client.

Aceasta din urma prevedere nu se aplica, insa, in acest moment, pentru ca Ministerul Finantelor nu a venit cu norme de aplicare necesare.

Iata insa ca dupa doua luni de la intrarea in vigoare a obligatiei in care sunt incluse si magazine de cartier, noul Parlament propune o noua initiativa legislativa, in care mareste actualul prag, asfel incat doar comerciantii cu cifra de afaceri peste 50.000 de euro vor avea obligatia sa accepte plata cu cardul.

Initiativa legislativa, depusa la Senat pe 1 martie este semnata de 62 de paramentari de la putere, printre care fostii ministri de Finante Eugen Teodorovici (PSD) si Varujan Vosganian (ALDE), precum si de la UDMR si alte minoritati nationale.

Initiatorii modificarii spun ca micile magazine din medul rural s-au plans ca nu au posibilitatea sa-si monteze dispozitivele POS necesare procesarii platilor cu cardul.

"Au fost realizate aceste modificari intrucat au fost primite mai multe sesizari din partea micilor comercianti din mediul rural cu privire la faptul ca nu au fondurile necesare pentru a cumpara echipamentele tehnice care sa permita realizarea platilor prin intermediul cardurilor de debit si a cardurilor de credit" - se justifica parlamentarii in expunerea de motive.

Cu toate astea, cheltuielile cu instalarea POS-urilor trebuie suportate de banci, nu de comercianti, dupa cum prevede legea 209/2016:

"Cheltuielile cu achiziţionarea şi instalarea terminalelor de plata vor fi suportate de către băncile acceptante".

"Băncile acceptante de carduri au obligaţia de a instala terminale de plată în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării. Instalarea terminalelor de plată se face la solicitarea operatorilor economici".