"Cheltuielile fiscale de la inceputul anului 2017 vor sustine probabil consumul, insa vor afecta investitiile in a doua jumatate a anului 2017 si in anii urmatori", se arata in raportul trimestrial al Unicredit, intitulat "Abateri de la drum". O relaxare legislativa va permite administratiilor locale sa cheltuie fonduri peste nivelul bugetat, facand astfel posibila o intoarcere la indisciplina fiscala care a cauzat deficitele structurale foarte mari in trecut, mai noteaza Anca Aron si Dan Bucsa, autorii raportului. In timp ce ritmul de crestere a economiei va ramane unul alert, aceasta se va baza prea mult pe consum si ar putea genera o crestere a dezechilibrelor macroeconomice. In acelasi timp, cheltuielile sociale mai mari vor reduce potentialul de crestere a economiei, se mai arata in document.

Ce mai ecriu economistii Unicredit:

•  Anticipam o temperare a cresterii economice sub 4% anul acesta, atat timp cat deficitul bugetar ramane sub 3% din PIB.
  
• Guvernul va mari chetuielile cu salariile, pensiile si pe cele de asigurari sociale, in timp ce autoritatile locale vor primi mai multe fonduri decat in anii anteriori.
  
• O relaxare legislativa va permite administratiilor locale sa cheltuie fonduri peste nivelul bugetat, facand astfel posibila o intoarcere la indisciplina fiscala care a cauzat deficitele structurale foarte mari in trecut.
  
• Prognozele macroeconomice care stau la baza bugetului si cele referitoare la veniturile bugetare sunt prea optimiste, generand o crestere a riscurilor fiscale. Comisia Europeana (CE) a avertizat deja guvernul ca deficitul bugetar ar putea atinge 3,6% din PIB anul acesta. CE a solicitat guvernului sa prezinte inainte de mijlocul lunii aprilie masurile pe care le va lua pentru a reduce deficitul bugetar, pentru a evita intoarcerea la procedura de deficit excesiv (PDE).
  
• Suntem de parere ca o intoarcere la PDE este prematura. In primul rand, guvernul ar putea mentine deficitul sub nivelul de 3% din PIB anul acesta prin reducerea investitiilor publice.
  
• Data fiind absorbtia foarte lenta a fondurilor UE, investitiile statului vor scadea probabil, afectand negativ cresterea economica in a doua jumatate a anului 2017 si in anii urmatori. In consecinta, suntem de parere ca principalul risc al cheltuielilor fiscale este o crestere economica mai lenta, mai degraba decat o crestere abrupta a deficitelor bugetare.
  
• In al doilea rand, datoria publica a Romaniei se situeaza sub nivelul de 40% din PIB (pe baza metodologiei europene ESA), iar o crestere semnificativa a acesteia este putin probabila.
  
• Problemele fiscale se vor accentua anul viitor, cand cheltuielile publice nediscretionare vor continua sa creasca. In cazul in care cresterea economica va incetini in anul 2018, guvernul poate lua in calcul o crestere a deficitului bugetar.
  
• Din punct de vedere al veniturilor bugetare, o imbunatatire a gradului de colectare a taxelor este putin probabila inainte de conectarea caselor de marcat ale magazinelor la autoritatea fiscala. Termenul de implementare a fost amanat pana in 2018.
  
• In cazul in care incasarile bugetare vor fi sub asteptari, guvernul ar putea introduce impozite suplimentare si chiar inlocui cota unica de impozitare cu una progresiva care sa includa niveluri mai mari de taxe.
  
• Salariile vor continua sa creasca in cel mai alert ritm din Europa centrala, stimulate de majorari succesive ale salariului minim pe economie. Dat fiind faptul ca productivitatea nu poate tine pasul, costurile unitare cu forta de munca au cauzat deja primele victime printre producatorii cu valoare adaugata mica.
  
• Mediul fiscal incert reprezinta un alt factor care impreuna cu competitivitatea redusa, va contribui la scaderea investitiilor private, in pofida cresterii robuste a cererii interne. O noua lege a salarizarii unitare promite majorari salariale fara baza economica si va mari cheltuielile cu salariile din sectorul public la niveluri nemaiintalnite de la criza financiara. Companile locale nu beneficiza pe deplin de cresterea cererii interne.
• Importurile vor continua sa creasca intr-un ritm mai alert decat exporturile. Ca urmare, deficitul balantei comerciale cu bunuri se va majora, neputand fi acoperit de cresterea exporturilor de servicii. Acestea din urma ar putea fi limitate de competitia pentru personalul calificat din IT, domeniu in care salariile se apropie de nivelurile din vestul Europei.
  
• Repatrierile semnificative de profit ale companiilor multinationale ar putea accelera cresterea deficitului contului curent. Acesta din urma a fost acoperit cu usurinta de fondurile UE si de investitiile straine directe (ISD) pana in 2016, insa fluxurile mai mici de capital stabil ar putea mari vulnerabilitatea leului la fluxurile de capital speculativ.
  
• BNR a admis ca leul este prea puternic, situatie pe care am semnalat-o de peste un an. Ca rezultat, cursul EUR-RON s-a mutat in jumatatea de jos a intervalului de variatie 4,50-4,60. Anticipam o crestere graduala a cursului de schimb, din cauza cresterii rapide a costurilor cu forta de munca. Aceasta duce la supraevaluarea leului care ar putea sa se accentueze chiar si in cazul in care cursul EUR-RON va fi mai ridicat in comparatie cu nivelurile anului anterior. In raportul asupra inflatiei publicat in februarie, prognoza de inflatie pentru 2018 a fost marita spre limita superioara a intervalului tintit de 1.5-3.5%. BNR anticipeaza un exces de cerere de peste 3% la finalul anului 2018, dublul estimarii noastre. Aceasta evaluare in crestere a presiunilor inflationiste ar putea face posibile doua majorari ale dobanzii la facilitatea de depozit, care in prezent se situeaza la 0,25%.
  
• Majorarea dobanzii de politica monetara ar putea fi amanata pana in anul 2018. Suntem de parere ca o majorare a dobanzilor nu este necesara, din trei motive principale. In primul rand, dobanzile interbancare si cele pentru swapuri cresc deja, pe masura ce surplusul de lichiditate al pietei interbancare scade. Surplusul s-a redus mai putin decat anticipam in luna februarie, probabil din cauza conformarii fiscale reduse. In cazul in care gradul de colectare se va imbunatati, dobanda ROBOR la o luna ar putea creste spre nivelul de 0,75% fara ca BNR sa fie nevoita sa mareasca dobanda la facilitatea de depozit. In al doilea rand, presiunile inflationiste raman limitate. In timp ce preturile volatile maresc inflatia, inflatia care exclude preturile energiei, alimentelor neprocesate si efectele taxelor este in scadere de mai bine de un an si in momentul de fata se situeaza sub 1%, conform datelor Eurostat. Acest lucru nu inseamna ca o crestere abrupta a inflatiei de baza poate fi exclusa in 2018, insa suntem de parere ca deficitul de cont curent in crestere ar putea mentine inflatia la niveluri reduse pe fondul presiunilor limitate asupra preturilor din Zona Euro. Riscurile ca inflatia sa se situeze peste nivelurile anticipate sunt legate de o potentiala recolta slaba, preturile petrolului in crestere si/sau un leu mai slab. In al treilea rand, conversia naturala a creditelor din valuta in lei trebuie sa continue dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca o conversie fortata la cursul de schimb istoric este neconstitutionala. Conversia graduala a creditelor in valuta ar trebui sa schimbe prioritatea bancii centrale de la un curs de schimb stabil la dobanzi reduse si stabile. Daca stocul creditelor in valuta va ramane mare, in special cel al gospodariilor populatiei, deprecierea leului ar putea avea un efect negativ asupra avutiei acestora, fapt care ar putea limita consumul clasei de mijloc.