Cifra cresterii economice record anuntate marti, de 5.7% a produs un mic seism printre ceilalti utilizatori de modele matematice care produc estimari ale PIB-ului. Printre ei, BNR, care anuntase cu doar o zi inainte o decelerare a cresterii economice, adica exact opusul anuntului INS. Evident, datele Statisticii nu pot fi puse sub indoiala chiar daca pe moment, ele servesc de minune guvernantilor pentru a se impauna cu cel mai mare avant economic din toata Europa. Majoritatea economistilor cu care HotNews a stat de vorba au fost de parere ca INS isi va revizui datele dupa o vreme, drept pentru care ne-am intrebat cum e cu aceste revizuiri. Si ne-am uitat pe cifre.

HotNews.roFoto: Hotnews

Ne-am uitat la doi ani diferiti: 2012 si 2016.

Mai exact la corelarea intre Retail Sales si Final Consumption.

De ce am ales acesti doi ani?

Pai sa ne gandim la contextul socio-economic.

2012 era primul an care urma lui 2011, care fusese primul an de crestere economica dupa recesiune iar 2016 si anul in care luptele intestine incepute in 2014 au inceput sa dea roade si sa confirme bataliile duse pentru putere.

Ce e interesant? Pai e interesant sa vezi cum consumul final (in ritmuri trimestriale pe serie bruta) a fost corelat in medie cu 33% pe trimestru, cu retail sales. Ceea ce pare usor absurd, in conditiile unui export net negativ.

  • Ce aveam in 2012?

Provocare: sacrificarea statului de drept pentru preluarea puterii politice.

Context general: dupa primul an din noul ciclu de crestere (2011)

Context politic/decizional: presedinte izolat, executiv instabil (MRU, feb-mai; VVP, mai-dec), legislativ instabil

Context popular: nemultumire, resentimente dupa reformele Boc, coagulare pro-stanga

  • Ce aveam in 2016

Provocare: gestionarea anului electoral pentru preluarea puterii politice.

Context general: spre final de ciclu de crestere dar posibil inceput de ciclu politic cu control confortabil

Context politic/decizional: presedinte izolat, executiv tehnocrat, legislativ USL persuasiv

Context popular: speranta in crestere, sustinere masuri de stanga, acordarea puterii formatiunii majoritare de stanga, asteptari pozitive

In 2016, cifrele sunt mai bine corelate decat in 2012, dar haideti sa ne utam putin invers. Ce inseamna un consum final de 9% sa zicem, si care este explicatia lui plauzibila. Sa ne uitam la cum si cat era atunci retail sales si ce fel de consum a sustinut acel retail sales. Asta in ideea de constructie pe viitor, de 2017. Ce fel de retail sales trebuie sa avem acum ca sa sustina cat anume consum care sa explice aceste cresteri economice uriase? Daca atunci, astea erau datele, acum cat consum putem sa avem?

Sa ne uitam pe revizuiri acum:

Mai jos aveti una dintre revizuirile INS

De asemenea, mai jos o alta:

Un studiu BNR dedicat acestor revizuiri ale Statisticii arata ca revizuirile se fac,"în general, in scadere în termeni absoluţi, indicând o tendinţă de netezire a ratelor de creştere. Revizuirile operate de INS prezintă efecte noise (zgomot) – creşterile PIB real sunt caracterizate de erori de măsură aleatoare şi nu pot fi considerate prognoze eficiente ale seriilor viitoare –, indicând necesitatea construirii unui model pentru extragerea seriei neobservabile a PIB filtrat".

Studiul BNR poate fi citit alaturat

documente

Studiu BNR

(17 Mai 2017) PDF, 1MB

Concluzie:

Una peste alta, nu punem la indoiala calitatea datelor furnizate de Institutul National de Statistica, ci spunem doar ca atributiile INS, ca si cele (poate mai ales ale celor de la) Comisia nationala de Prognoza, ar trebui preluate de organizatii independente guvernamental. Pentru ca e clar ca atunci cand jobul tau depinde de cel caruia ii furnizezi serviciul pentru care esti platit, stai cu sabia deasupra capului. Romania are nevoie de institutii puternice, nu de servicii si institutii obediente politic.