Nu cred ca sunt multi cei care nu au vazut filmul "Terminatorul", cu Arnold Schwarzenegger. Pe scurt, Terminatorul e un asasin cyborg, trimis inapoi in timp din anul 2029 de catre o rasa de masini controlate de inteligenta artificiala Skynet acestia dorind sa extermine rasa umana. Mai aproape de noi avem filmele "She", sau "I, Robot", care au pe fond aceeasi tema: relatia dintre om si Inteligenta Artificiala. Cat de aproape sau de dearte sunt aceste scenarii de film de realitate? Yuval Harari, un profesor de antropologie din Tel Aviv spune ca daca prima revolutie industriala a "produs" clasa muncitoare, a treia revolutie industriala aduce clasa oamenilor inutili- cei inlocuiti de masini. O discutie cu Raluca Bontas, cu Director Global Employer Services Deloitte Romania, pe marginea unui survey proaspat facut de Deloitte pe tema asteptarilor angajatilor si a angajatorilor din companiile romanesti, dar si despre tendintele in domeniu.
Vezi mai jos un fragment dintr-un discurs al profesorului Harari:
"In afara Romaniei, in special in tarile avansate tehnologic, aceasta teama a angajatilor ca la un moment dat vor fi inlocuiti de roboti este clar o tema de discutie. Va veni si la noi peste cativa ani, pentru ca desi suntem in urma cu cativa ani, asimilam incet-incet temele din afara. La noi noi nu am sesizat o asa mare teama. Nu e foarte mult pe agenda celor care gestioneaza resursele umane. Si asta se leaga si de ceea ce numim "organizatia viitorului"- transformarea felului in care munca a fost organizata in prezent fata de cum era in trecut.", explica pentru HotNews.ro Raluca Bontas.
E drept, cu mai putin de 100 de ani in urma se limita ziua de munca la 8 ore si se interzicea copiilor sub 14 ani sa munceasca (potrivit concluziilor primei Conferinte internationale a Muncii, tinuta la Washington in 28 Octombrie-29 Noiembrie 1919). Azi sunt industrii in care nu angajatorul dicteaza conditiile de munca, ci chiar angajatul.
Cat despre trecerea la "roboti" (nu neaparat in sensul Inteligentei Artificiale, ci de inlocuire a omului cu masini mai performante decat el), Raluca Bontas spune: "Tine de capacitatea angajatorului de sesiza zonele unde se poate optimiza ceva prin introducerea robotilor sau de mentinere a celor in care ceea ce poate face omul, robotul nu ar putea acoperi".
Peste 70% din ceea ce numim "robotics" in campul muncii se refera la procese, nu la inteligenta artificiala. Exista azi roboti chirurgicali, exista fabrici complet automatizate..."Dar personal cred ca robotii ar putea intra mai degraba in zona serviciilor. Partea de masinarie robotica a fost deja adoptata de fabricile mari. Cred ca serviciile vor fi cele mai targetate. Tot ce poate fi procesat printr-un soft, tot ce poate fi algoritmat, va fi trecut la robotizare", mai spune Bontas.
Cat despre generatiile de oameni "inutili", care isi vor pierde din sens odata cu inlocuirea lor de catre masinarii, Bontas e optimista: "Economia va avea un mod de a se regla singura pentru ca oamenii care se vor trezi inutili vor crea ei nevoi suplimentare care sa le fie satisfacute", spune ea.
Stidiul Deloitte a fost facut in Romania pe firme din sectorul public, cel de IT, din sectorul bancar, pe firme atat romanesti care au sucursale si in afara Capitalei, dar cat si multinationale. "Am luat in calcul multinationale, dar si firme romanesti care au ajuns la o dimensiune ridicata. Toate fiind companii relevante pentru sectorul din care au fost selectate"
Bontas a mai observat un aspect interesant: cel legat de abordarea multigenerationala a fortei de munca, datorat imbatranirii populatiei active de la noi. Nu mai e un secret ca Romania imbatraneste si ca populatia apta de munca e in scadere. Asta pe de o parte. Pe de alta, generatia Y, cea care vine din urma, are o cu totul alta structura si prioritati decat cea a parintilor sau bunicilor lor. "Ce fel de atentie acordam acestei generatii Y si cum raspundem nevoilor acestora, dar si parintilor lor si a celor care se apropie de pensionare dar care doresc sa mai ramana in campul muncii. Ce am regasit in survey este un interes sporit al firmelor de a pregati un plan de discutie cu cei trecuti de varsta generatiei Y", spune Bontas.
De ce? Simplu: "Pe de o parte pentru ca nu vin din urma altii la fel de bine pregatiti, dar in principal pentru ca cei trecuti de o anumita varsta reprezinta o categorie care aduce foarte multa valoare prin loialitatea si experienta lor. Intrebarea este cum sa facem ca aceasta categorie sa transmita din experientele si competentele sale mai jos, spre tineri, pastrandu-i in acelasi timp motivati?", adauga expertul Deloitte.
Se schimba si modul de a gandi al "organizatiei"? Da, crede Bontas. " De la firmebazate pe structuri ierarhice, pe structuri top-down, se face tranfesrul catre firmele asa -zis plate, in care angajatorul isi construieste echipa/echipele in functie de proiecte, de ceea ce asteapta clientul. E o forma mult mai flexibila, in care obtinerea rezultatelor e mai importanta decat structura organizationala rigida. Doar acest tip de companii pot fi mai agile si sa raspunda mai rapid. De regula, antreprenorii aflati la inceput de drum , stratup-urile foarte mici sunt cei cu o strucctura foarte flexibila. Dar si organizatiile mari trebuie sa se asigure ca permit un mediu flexibil de lucru al angajatilor", spune Raluca Bontas.
"Zona TMT ("tehnologie- media- comunicatii"-n.red) se confrunta cel mai puternic cu problema satisfactiei oferite angajatilor. Dorinta de a-i mentine aproape pe angajati ii fac pe angajatori ca toate eforturile lor sa se indrepte in aceasta directie", explica directorul Deloitte.
De unde apar diferentele dintre Romania si Vest? E oarecum logic: din cauza decalajului de timp. "La noi, cele mai vechi afaceri private au 30 de ani. In alte tari au o suta de ani. Anvergura este de asemenea foarte importanta si cred ca tine si de spatiul geografic, de cultura si de educatia de business", crede Bontas.
Studiul Deloitte poate fi citit descarcand documantul de mai jos, dreapta.
Cauza comuna a tensiunilor de pe piata muncii de la noi are insa o alta cauza: calitatea educatiei. "Cred ca scoala nu este
documente
2017-Global-Human-capital-trends Romania Report web
(17 Mai 2017) PDF, 8MB
adaptata nevoilor unei societati moderne. Tinerii functioneaza dupa valorile/nevoile unei lumi moderne si astfel nu se
regasesc in scoala si in cerintele de acolo; in consecinta, performantele lor educationale se reduc", a transmis HotNews.ro profesorul David Daniel de la UBB Cluj, autorul unei ample "Psihologii a poporului roman".
La randul lui, Mircea Micle, fostul ministru al Invatamantului, ne spunea recent ca invatamintul , asa cum il avem noi acum, "s-a dezvoltat intr-o lume (cea din zorii epocii moderne), saraca in informatie (era mult mai putina cunoastere iar aceasta se schimba lent), in care scoala avea monopolul acestei informatii (trebuia sa mergi la scoala si acolo, profesorul si biblioteca iti oferea informatia) iar lumea dinafara-mediul social economic- nu necesita atit de multa cunoastere ca sa functioneze (majoritatea activitatilor economice necesitau cunostinite si deprinderi care se puteau dobindi repede, la locul de munca). Acum toate aceste premise s-au schimbat raducal. Avem o cantitate enorma de care cunoastere care creste exponential, informatia e usor accesibila, la un click distanta, iar scoala nu mai are monopolul informatiei si lumea in care traim este foarte volatila, competitivitatea economica fiind tot mai puternic legata de posesia si utilizarea cunoasterii. Asadar, avem un sistem educational inert, construit pe niste asumptii care nu mai sunt valabile. Daca el nu se va schimba fundamental prin propriile resurse ( si pare ca nu poate) mediul de afaceri , mai devreme sau mai tirziu, va inventa un altul, alternativ, consonant cu lumea in care traim. Iar semnele au inceput sa apara".
Prin urmare, momentul in care muncitorii romani vor fi inlocuiti de roboti s-ar putea sa nu fie prea departe. Partea proasta e ca, in Romania,pana si robotii pot fi invatati sa stea pe Facebook si sa iasa din 20 in 20 de minute la o tigara in fata fabricii.
3
3
