In urma cu doua saptamani, Eugen Serban, directorul Directiei de Verificari Fiscale din cadrul ANAF marturisea in cadrul unei conferinte ca ANAF a depistat peste 119,5 milioane de lei nedeclarati de romani. Cu acestia, fie acestia isi creditau firmele, fie cumparau case si terenuri. "Intrebati de unde au banii, unii ne spuneau ca pur si simplu au gasit bani in casa sau in curte, cu ocazia unor sapaturi", spunea atunci Serban. Reporterul HotNews a stat de vorba cu seful Directiei de Verificari Fiscale, pentru a afla de unde sunt cei 56 de romani, ce varste au, daca sunt din zona publica sau privata, daca isi cumpara case in tara sau prefera alte state, despre cate de"inventivi" suntem fata de alte natii din acest punct de vedere, dar si despre ce crede Serban ca ii motiveaza pe unii romani sa isi ascunda banii de Fisc. Despre toate acestea, in discutia de mai jos.

Eugen Serban, directorul Directiei de Verificari Fiscale din ANAFFoto: Hotnews

Rep: "In perioada 2016 - aprilie 2017 am avut 56 de verificari incheiate, atat ale situatiei fiscale personale cat si inspectii fiscale partiale, in urma carora am constatat venituri nedeclarate de 119,5 milioane de lei", spuneati recent la o conferinta. Care este distributia geografica a celor 56 de verificati?

Eugen Serban: Atat persoanele la care au fost incheiate verificarile, cat si persoanele la care verificarile se afla in curs de desfasurare au domicilii distribuite pe intregul teritoriu al tarii. Concret, distributia pe judete/municipiul Bucuresti a persoanelor la care au fost incheiate verificarile este urmatoarea: cate o persoana din judetele Braila, Caras-Severin, Dambovita, Galati, Giurgiu, Iasi, Maramures, Mehedinti, Neamt, Sibiu, Valcea, cate doua persoane din judetele Bihor, Gorj, Ilfov, Olt, Prahova, Salaj, Suceava, Timis, cate 3 persoane din judetele Arges, Bacau, Constanta, Dolj, patru persoane din judetul Hunedoara, cinci persoane din judetul Ialomita (pentru acest judet a fost cazul a trei membri ai aceleiasi familii verificati concomitent) si opt persoane din Municipiul Bucuresti.

Rep: Care sunt primele 5 segmente din economie pe care opereaza cei depistati cu cele mai mari venituri nedeclarate?

Eugen Serban: Persoanele la care au fost incheiate verificarile cu constatari semnificative activeaza in constructii, industria alimentara, energie, comert si prestari servicii. Totusi, apreciem ca un rol determinant in neconformare il au si o serie de alti factori care nu tin de domeniul de activitate.

Rep: "In privinta acestor diferente, ele provin in principal din creditari de societati si achizitii de imobile, acestea facandu-se cu bani cash", mai spuneati la aceeasi conferinta. Intrebare: Achizitiile de imobile se faceau in tara sau in strainatate?

Eugen Serban: Pana in prezent, in verificarile incheiate au fost identificate diferente care provin din achizitii imobiliare efectuate in tara (295 de achizitii). Mentionez totusi ca avem o serie de cazuri in desfasurare in care au fost identificate achizitii de imobile realizate in strainatate, dar primirea raspunsurilor la solicitarile de schimb international de informatii pe care le-am initiat necesita timp.

Rep: "Am considerat necesar sa demaram alt program, de aceeasi natura, pentru in jur de 4.800 de persoane, altele decat cele 400 din grupul tinta, program care sa vizeze nu doar controlul fiscal, cat si utilizarea altor instrumente si tratamente de crestere a conformarii voluntare", mai spuneati anul trecut. Puteti sa detaliati despre ce "alte instrumente si tratamente" e vorba?

Eugen Serban: Avem in vedere punerea in aplicare si a unor masuri preventive cum sunt: informarea si educarea contribuabililor in scopul cunoasterii si respectarii legislatiei fiscale, prin transmiterea de notificari privind obligatiile ce le revin in situatia obtinerii unor categorii de venituri pentru care constatam o conformare redusa, invitarea acestora sa intre in contact cu noi, fie in scris, fie punandu-le la dispozitie numerele de telefon la care putem oferi unele indrumari, dialogul cu organizatiile profesionale si practicienii din domeniul fiscal, in vederea identificarii problemelor cu care se confrunta contribuabilii si a solutiilor celor mai adecvate, comunicarea publica a programului de conformare, a rezultatelor acestuia si a mesajelor de incurajare a conformarii voluntare, propuneri de modificari legislative si de simplificare a procedurilor. Urmare unor astfel de masuri am reusit, de exemplu, cresterea conformarii fiscale la declararea veniturilor obtinute din strainatate de patru pana la opt ori in perioada 2012- 2015 pe segmentul persoanelor fizice cu averi mari (cel mai pretabil la realizarea unor astfel de venituri) cu costuri mult mai mici decat cele care caracterizeaza actiunile de control fiscal.

Rep: Din cei 56 de verificati, cati sunt din sectorul public si cati din privat?

Eugen Serban: Au fost cinci cazuri de persoane care au obtinut veniturile declarate de la institutii sau entitati apartinand sectorului public, restul activand in domeniul privat.

Rep: Domnule Serban, care credeti ca este motivatia interioara a unui roman care incearca sa isi ascunda banii de Fisc? E vorba de taxe prea mari de care ar vrea sa se fereasca? E lacomie? Care ar putea fi motivatia?

Eugen Serban: Cred ca sunt mai multi factori. Unul dintre acestia poate fi, desigur, tentatia de inavutire, chiar cu unele riscuri de neincadrare in prevederile legale, si de acces la un nivel de trai cat mai ridicat. Taxele prea mari nu par a fi un motiv plauzibil, cel putin din perspectiva comparatiei cu alte tari, daca avem in vedere cota de impozit pe venit sau pe profit. Insa consider ca sunt si alte motivatii, de exemplu necunoasterea sau neintelegerea adecvata a legislatiei fiscale, necunoasterea procedurilor de urmat necesare conformarii, aprecierea eronata cu privire la posibilitatea de a fi depistat, increderea nejustificata ca va putea prezenta explicatii suficiente in fata inspectorilor fiscali sau a altor organe de aplicare a legii, neconstientizarea tuturor consecintelor neconformarii, persistenta unei culturi de neconformare in anumite medii, nivelul educatiei civice si fiscale etc. Exista si cazuri in care unele dintre persoanele verificate de noi obtin, cel mai probabil, venituri din activitati ilegale, si, in consecinta, nu ne asteptam la un nivel ridicat de conformare fiscala voluntara in randul acestora.

In scopul de a diminua influenta unor astfel de factori urmarim o abordare a conformarii fiscale pe baza managementului riscurilor, care presupune inclusiv analize cauzale si aplicarea tratamentelor preventive, alternative controlului fiscal, pentru riscurile identificate.

Rep: Legat de cei 56 verificati, care este vechimea imprumuturilor acordate propriilor firme sau a achizitiei de imobile fata de data controlului? Sau, cat a durat pana sa ii depistati, altfel spus?

Eugen Serban: Verificarile au cuprins perioada 2011 ¬ 2014, nu in toate cazurile fiind cuprinsi toti cei patru ani, ci doar anii pentru care s-au evaluat riscuri fiscale. Analizele de risc au fost efectuate in perioada 2015 ¬ 2016, fiind alocate cazuri pentru verificari prealabile in aceeasi perioada, urmate, incepand cu anul 2016 si acolo unde s-a constatat indeplinirea conditiei legale, de declansarea procedurii de verificare a situatiei fiscale personale, prin avizarea contribuabilului si solicitarea de documente (declaratia de patrimoniu si venituri, extrase de cont) si clarificari. Trebuie precizat ca analizele de risc si verificarile vizeaza ani fiscali incheiati, adica ani pentru care a expirat ultimul termen de depunere a declaratiilor privind veniturile obtinute (acest termen fiind data de 25 mai pentru anul anterior) si au fost prelucrate in sistem aceste declaratii.

Rep: . Cand vi s-a spus ca banii in plus i-ar fi gasit in curte cu ocazia unor sapaturi, care a fost reactia inspectorilor? Cum ar trebui sa probeze un cetatean in fata Fiscului un asemenea fericit eveniment?

Eugen Serban: In conditiile in care persoanele verificate nu prezinta dovezi privind existenta sau sursa fondurilor detinute si utilizate in perioada supusa verificarii, inspectorii fiscali nu retin, in temeiul art. 73 din Codul de procedura fiscala, explicatiile furnizate de acestea. In ce priveste modalitatea prin care aceste persoane ar putea sa probeze detinerea unor fonduri, mijloacele de proba sunt cele prevazute de art. 55 din Codul de procedura fiscala, respectiv orice element de fapt care serveste la constatarea unei stari de fapt fiscale, date si informatii aflate in orice mediu de stocare, precum si alte mijloace materiale de proba, care nu sunt interzise de lege. De precizat ca, in conformitate cu prevederile alin. (3) al aceluiasi articol, probele administrate vor fi coroborate si apreciate tinandu-se seama de forta lor doveditoare recunoscuta de lege.

Rep: De regula, cat de mult coopereaza cu dv. cei depistati cu venituri nedeclarate, odata prinsi?

Eugen Serban: Cazurile difera. Am avut si situatii in care persoanele verificate nu au colaborat deloc, nici macar nu s-au prezentat la intalnirile stabilite pe parcursul verificarilor, nici nu au furnizat informatii sau documente si nici nu au raspuns la solicitarile transmise de inspectori la domiciliu. Precizam ca in astfel de cazuri organul fiscal este in drept sa stabileasca baza impozabila si obligatiile fiscale de plata aferente pe baza informatiilor si documentelor pe care le detine. De asemenea, au fost cazuri in care persoanele verificate au prezentat informatii si documente cu reticenta si in functie de ce considerau dumnealor ca ar fi putut cunoaste inspectorii fiscali. In fine, au fost si cazuri in care contribuabilii au colaborat pe deplin cu inspectorii fiscali, prezentand informatii si documente complete. Unii dintre acestia au acceptat constatarile din raportul de verificare si au achitat sumele stabilite prin decizia de impunere.

Rep: "Din cele 119,5 milioane de lei nedeclarati, peste 44 de milioane provin de la 4 persoane". Care e varsta medie a celor 4 persoane?

Eugen Serban: Persoanele la care s-a constatat diferenta in cauza au varste cuprinse intre 40 si 55 de ani. Precizam totusi ca varsta nu constituie un criteriu sau un factor pe baza caruia efectuam analize sau formulam concluzii privind neconformarea fiscala.

Rep: Care sunt recomandarile pe care le faceti celor care sunt tentati intr-o forma sau alta sa nu-si declare veniturile?

Eugen Serban: In primul rand, incurajam contribuabilii sa isi cunoasca situatia fiscala reala, sa caute, atunci cand considera necesar, asistenta de specialitate in materie fiscala, sa intre in contact cu autoritatile fiscale si sa ceara lamuriri, astfel incat sa se conformeze voluntar la prevederile legislatiei fiscale si sa evite asumarea unor riscuri care le pot afecta situatia lor si a afacerilor pe care le gestioneaza.

In al doilea rand aratam ca neconformarea fiscala are consecinte semnificative asupra contribuabililor: sume semnificative de plata constatate la control, sub forma de impozit suplimentar, penalitati si dobanzi; costuri generate de litigiile cu autoritatile fiscale, inclusiv costuri de oportunitate (avem in vedere faptul ca, de cele mai multe ori, constatam diferente la persoane implicate in afaceri si consideram ca aceste persoane ar prefera sa isi aloce resursele financiare si de timp pentru dezvoltarea propriilor afaceri si obtinerea de profit); in cazurile cele mai grave, persoanele respective pot face obiectul unor sesizari penale, riscand atat prejudicierea afacerilor, cat si a reputatiei, pozitiei in cadrul societatii si nu rareori, chiar a relatiilor de familie.

De altfel, agentia fiscala nu are drept principal scop efectuarea de controale in vederea "prinderii" celor care nu respecta legislatia. Controlul fiscal este un instrument necesar, insa nu si suficient si nu poate fi un scop in sine.

Ceea ce urmarim este asigurarea unui grad ridicat de conformare fiscala voluntara si achitarea de catre fiecare persoana a contributiei sale corecte la finantarea cheltuielilor publice, comune tuturor. Controlul fiscal este unul dintre instrumentele de tratare a riscurilor fiscale, prin care urmarim atat recuperarea eventualelor venituri bugetare neincasate la timp, cat si obtinerea unui impact pozitiv asupra conformarii generale. Dar nu este singurul, asa cum am aratat anterior. Si este un instrument scump, deoarece neconformarea fiscala inseamna, pe langa neincasarea la timp a unor venituri bugetare, si costuri ridicate rezultate din alocari de resurse pentru control (resurse umane si de timp, investitii in pregatirea profesionala a inspectorilor). La care se mai adauga si recuperarea cu intarziere, si nu intotdeauna in totalitate, a creantelor fiscale. De aceea consideram ca este preferabila conformarea fiscala voluntara, atat pentru contribuabili, cat si pentru noi.

Rep: Ati discutat cu omologi ai dv. din alte tari? Sunt diferite modul in care isi "ascund" romanii veniturile fata de alte natiuni sau marcam o lipsa de "originalitate" in domeniu?

Eugen Serban: Am avut intalniri bilaterale - de exemplu, in anul 2016, cu Unitatea Persoane Fizice cu Averi Mari - High Net Worth Unit - din cadrul agentiei fiscale britanice (HMRC) - si am participat la evenimente internationale - ultimul, in anul 2015, organizat la Vilnius de Comisia Europeana (DG TAXUD) si Organizatia Intra-Europeana a Administratiilor Fiscale (I.O.T.A) - dedicate conformarii persoanelor fizice cu averi mari, utilizarii metodelor indirecte de control, identificarii unor metode eficiente si bune practici de asigurare a conformarii fiscale voluntare. Nu pot spune ca metodele de ¬ascundere¬ a veniturilor practicate in Romania sunt mult diferite de cele uzitate in alte tari. Ceea ce am constatat din verificari ca fiind un fenomen mai accentuat in Romania este utilizarea intensiva a numerarului, sume semnificative, de ordinul milioanelor sau chiar al zecilor de milioane de lei circuland sub aceasta forma. Ne asteptam, urmare adoptarii Legii nr. 70/2015 privind disciplina financiara, sa constatam o reducere a acestui fenomen cu ocazia verificarilor asupra anilor 2015 - 2016. De regula, in statele dezvoltate circulatia numerarului este mult mai redusa si este de obicei asociata cu surse ilegale de fonduri. In rest, sunt cazuri cu care se confrunta agentiile fiscale din statele dezvoltate in care sunt utilizate scheme mai sofisticate, desi astfel de structuri complexe de evitare a impozitelor nu sunt straine unora dintre persoanele fizice din Romania. Globalizarea si circulatia rapida a informatiilor isi spun cuvantul si in acest domeniu.

Rep: Directiva europeana privind schimbul de informatii financiare se va aplica in Romania incepand din septembrie 2017. Practic, se vor schimba informatii pentru conturile companiilor cu peste 250 de milioane de dolari si pentru conturile persoanelor fizice cu peste un milion de dolari. Puteti sa ne dati cateva detalii despre ce va insemna acest lucru pentru ANAF, dar si pentru companiile si respective persoanele fizice vizate?

Guvernul de la Bucuresti a aprobat, in luna februarie a anului trecut, un proiect de lege pentru ratificarea Acordului Multianual al Autoritatilor Competente pentru Schimb Automat de Informatii privind Conturi Financiare. Acordul permite Romaniei sa faca schimb de informatii in scopul identificarii persoanelor fizice sau juridice care eludeaza Fiscul prin transferul banilor in conturi in strainatate. Exista asemenea persoane in Romania? Cate au fost depistate si ce se intampla cu ele?

Eugen Serban: Cadrul legal cu privire la Directiva 2014/107/UE se regaseste in Legea 207/2015 privind Codul de Procedura Fiscala la art. 291, alin (4) precum si in anexa la Cod si se refera la informatii aferente perioadelor impozabile care incep la 1 ianuarie 2016 referitoare la un Cont care face obiectul raportarii; cu privire la Standardul Comun de Raportare, acesta a fost implementat prin Legea nr. 70/2016 pentru ratificarea Acordului multilateral al autoritatilor competente pentru schimb automat de informatii privind conturi financiare.

In ambele cazuri, termenul de raportare este septembrie 2017. In prezent, autoritatile fiscale din statele semnatare ale acordurilor sunt in stadiul in care obtin si prelucreaza informatiile necesar a fi furnizate la data de raportare.

Informatiile financiare (date de identificare ale persoanelor titulari de conturi financiare, si ale conturilor, soldul contului, cuantumul dobanzilor, valoare veniturilor din vanzarea sau rascumpararea activelor financiare) care vor fi comunicate in baza acestor instrumente juridice completeaza informatiile detinute de organele fiscale, inclusiv in baza acordurilor deja implementate in materia schimbului international automat de informatii si sunt foarte utile si necesare in principal pentru identificarea persoanelor care realizeaza venituri in strainatate impozabile in Romania, in evaluarea cu acuratete ridicata a riscurilor fiscale atasabile persoanelor fizice rezidente romane care desfasoara operatiuni in strainatate si constructia cazurilor precum si in vederea cunoasterii categoriilor de informatii relevante pentru mai buna orientare a eventualelor solicitari ulterioare de schimb international de informatii, in cazul unor verificari fiscale punctuale.

De asemenea, apreciez ca implementarea acestor acorduri privind schimbul international automat de informatii fiscale constituie in sine un element care sa indrepte contribuabilii catre conformarea fiscala voluntara si, eventual, corectarea unor erori, fiind totodata atat o provocare, din punct de vedere al managementului informatiilor, cat si o oportunitate pentru agentia fiscala de a asigura o informare adecvata in acest context, astfel incat sa se obtina o conformare cat mai facila si de nivel ridicat.

Rep: In vara anului trecut aparea o informative legata de un numar de circa 50 de romani (persoane fizice) care ar detine 50 de conturi la grupul bancar HSBC. Spuneati anul trecut ca autoritatile romane vor intreprinde demersurile sa obtina astfel de informatii. Ce noutati aveti in acest caz si daca noua directiva care se va aplica (DIRECTIVA 2014/107/UE A CONSILIULUI) va ajuta in acest sens?

Eugen Serban: Prin intermediul Directiei Generale de Informatii Fiscale din cadrul ANAF, directia noastra a intrat in posesia unor informatii in legatura cu conturi detinute de persoane fizice romane la filiala bancii HSBC din Elvetia.Aceste informatii au fost prelucrate in analizele de risc, urmare carora au fost demarate verificari asupra unui numar de 11 persoane fizice pentru care au fost evaluate riscuri fiscale. Verificarile se afla in desfasurare. Prevederile Directivei 107 trebuie vazute prin prisma faptului ca masurile in cauza se aplica statelor membre U.E. pentru perioade impozabile incepand de la 1 ianuarie 2016. In functie de informatiile pe care le vom primi, se va proceda la actualizarea analizelor de risc si demararea de verificari suplimentare acolo unde e cazul.