In 2015, Romania a avut al doilea cel mai mic stoc de ISD din regiune/ Suntem pe ultimele locuri in atragerea ISD, avand al doilea cel mai mic stoc, dupa Bulgaria (studiu FIC si ASE)

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 31 mai 2017, 12:22 Economie | Finanţe & Bănci

Cele mai multe investitii straine vin in Bucuresti
Foto: sxc.hu
Investitiile straine din Romania au contribuit semnificativ la modernizarea economiei nationale si la integrarea ei in economia europeana, se arata intr-un studiu al Consiliului Investitorilor Straini si ASE. Companiile "raspunzatoare" de fluxurile de investitii straine directe angajeaza o treime din forta de munca din sistemul privat al Romaniei, aproximativ 1,2 milioane de persoane. Aceleasi companii au o productivitate a muncii de doua ori mai mare decat cele cu capital romanesc si investesc de 2 ori mai mult in fiecare angajat se mai arata in document. Descarca si citeste integral studiul FIC si ASE.

Cateva dintre concluziile studiului:
  • In perioada 2010 - 2015, companiile ISD au continuat sa recruteze forta de munca desi cifra lor de afaceri a ramas relativ constanta. Acest aspect sugereaza ca majoritatea acestor companii au investit pe termen lung in Romania si nu se concentreaza pe obtinerea unor profituri pe termen scurt
  • Companiile ISD realizeaza in medie 70% din exporturile Romaniei, dar si 60% din importurile acesteia.
  • Desi perceptia este ca volumul ISD este mare, Romania are cel mai mic stoc de ISD pe locuitor din regiune (3.130 EUR/locuitor). Perioada pregatirii si aderarii la UE se suprapune celei mai favorabile perioade pentru atragerea ISD in Romania.
  • Fluxurile de ISD cresc de peste 5 ori in intervalul 2003-2008. Olanda, Austria si Germania sunt cele mai importante economii care investesc in Romania, detinand o pondere de peste 50% din stocul total de ISD. Fluxurile de ISD din Romania sunt sustinute in principal de participatiile la capital si mai putin de profiturile reinvestite si de creditele nete.
  • Conform statisticilor oficiale, 60% din investitiile straine sunt in regiunea Bucuresti-Ilfov; statisticile trebuie, insa, interpretate cu atentie deoarece valoarea investitiei este inregistrata in regiunea unde se afla sediul social al companiei. Dupa Bucuresti-Ilfov cele mai multe investitii straine sunt localizate in regiunile Centru si Vest ale Romaniei datorita proximitatii fata de tarile din UE si infrastructurii mai dezvoltate.
  • Aproape jumatate din totalul ISD au fost directionate catre industrie, ceea ce inseamna ca investitiile au fost semnificative ca volum si pe termen lung. Ponderea valorii adaugate brute a companiilor multinationale depaseste 60% in industrii precum auto si IT&C, conform datelor Eurostat (FATS). Romania, Bulgaria, Cehia, Polonia si Ungaria au avut o istorie similara in ceea ce priveste regimul economic si politic inainte de 1989, iar transformarile realizate pe parcursul anilor 1990 in procesul de tranzitie la economia de piata si eforturile depuse in anii 2000 pentru aderarea la UE sustin realizarea analizelor comparative intre aceste tari.
  • In 2015, Romania a avut al doilea cel mai mic stoc de ISD din regiune, desi acesta a crescut de 12 ori in intervalul 1999-2015. aproximativ 12 ori in intervalul 1999-2015, cu o rata de crestere anuala compusa (CAGR) de 15,6%, insa Romania ramane pe ultimele locuri in atragerea ISD, avand al doilea cel mai mic stoc, dupa Bulgaria.
  • Se observa, faptul ca Cehia, Polonia si Ungaria au pornit de la valori ale stocului de ISD semnificativ mai mari decat Romania si Bulgaria, unul dintre argumente fiind acela ca privatizarile s-au realizat intr-un ritm mai accelerat in primele tari, astfel, acestea au atras mai multe ISD.
  • Conform studiului "Privatization and Restructuring in Central and Eastern Europe" realizat de Banca Mondiala, in anul 1997, 15% din firmele din sectorul industriei prelucratoare romanesti erau privatizate in 1995 si 8% din cele bulgare, in timp ce in Polonia, Ungaria si Cehia procentul era de peste 60%, aspect ce a facilitat intrarea de ISD.
  • Privatizarea aducea cu sine atat costuri, cat si beneficii. Costurile constau in numeroasele restructurari si in cresterea somajului, iar beneficiile in cresterea productivitatii angajatilor si atragerea de ISD. Acelasi studiu, prezinta cresterea productivitatii muncii in perioada 1992-1995 atat in firmele de stat, cat si in cele private din regiune, evidentiind ca productivitatea muncii era cu mult mai redusa in firmele de stat decat in cele private.
  • Prin urmare, tarile cu privatizari ample au beneficiat de cresterea productivitatii muncii si de un volum sporit de ISD. Lipsa unui proces similar in Romania si Bulgaria este, in parte, una dintre cauzele performantei reduse in atragerea ISD pana in prezent. Romania si Polonia prezinta un trend asemanator, niciuna dintre acestea nu a depasit pragul de 45% de-a lungul perioadei analizate. Acest aspect se datoreaza in principal faptului ca economiile mentionate au dimensiuni semnificativ mai mari decat Bulgaria, Ungaria si Cehia, astfel ca intrarile mari de ISD, precum cele din perioada 2004-2008 nu au generat cresteri semnificative ale ponderii ISD in PIB, cum s-a intamplat in cazul Bulgariei.
  • In medie, Romania si Bulgaria au atras cele mai putine ISD dupa 2011 Evolutia fluxurilor de ISD in perioada 2003-2015 arata o volatilitate ridicata pentru toate cele cinci economii din regiune.
  • Ca tendinta generala, fluxurile de ISD au crescut simtitor in perioada 2003-2008, in toate cele 5 economii. In Romania, fluxurile de ISD au crescut de aproape 9 ori, de la 0,96 mld. EUR in 1999 la 8,68 mld. EUR in 2006. In perioada 2006-2008, Polonia si Romania au atras cele mai multe fluxuri de ISD insa, spre deosebire de economia romaneasca, cea poloneza a ramas atractiva investitorilor si dupa criza financiara, cu un trend de scadere mai putin abrupt. Sursa: UNCTAD Romania si Bulgaria au atras in medie cele mai putine fluxuri de ISD in ultimii ani analizati (2012-2015), ceea ce reflecta o reticenta a investitorilor straini pentru cele doua economii, bazata si pe slaba performanta a indicatorilor de competitivitate.
  • Desi Bulgaria a atras cele mai putine ISD pana in 2015, Romania se afla pe ultimul loc atunci cand sunt comparate stocurile ISD pe locuitor. Acest indicator este des intalnit in analizele comparative, insa el nu reflecta in totalitate performanta unei tari in atragerea ISD. Dimensiunea pietei tarilor analizate sugereaza ca ar exista doua clustere de comparabilitate (Romania, Polonia) si (Cehia, Ungaria, Bulgaria), dat fiind faptul ca numarul de locuitori difera considerabil.
  • In acest context Romania se dovedeste a fi mai putin atractiva investitorilor straini decat Polonia, pe fondul unei performante mai slabe a indicatorilor de competitivitate si a lipsei strategiilor de atragere a ISD. Din prisma indicelui de competitivitate
  • Cehia inregistreaza cele mai bune performante din regiune, aceasta ocupand si primele locuri in randul sub-indicatorilor precum educatie tertiara si training, eficienta pietei muncii, cadrul macroeconomic si infrastructura. Celelalte tari analizate au valori apropiate ale indicelui de competitivitate, intre 4,25 si 4,49, iar Romania si Bulgaria inregistreaza acelasi scor (4,32).
  • Dintre cei 12 piloni de competitivitate, au fost alesi patru pentru a evidentia diferentele de performante intre tari. Astfel, desi Romania are al doilea cel mai stabil cadru macroeconomic dupa Cehia, se afla pe ultimele pozitii in randul celorlalti indicatori (infrastructura, educatie tertiara si formare profesionala, eficienta pietei muncii). Mentinerea stabilitatii din punct de vedere macroeconomic ofera incredere in tara beneficiara de ISD, dar investitorii straini urmaresc si alte aspecte in vederea dezvoltarii afacerilor, precum pregatirea fortei de munca sau infrastructura, aspecte ce evidentiaza slaba performanta a Romaniei in atragerea ISD, in comparatie cu Polonia, Cehia sau Ungaria.

Citeste integral studiul (in atasament)



Citeste mai multe despre   












VIDEO Economistii-sefi ai primelor 3 banci comerciale, despre evolutia economiei romanesti. Ce proiecte mari de investitii finanteaza bancile la ora actuala?

Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, Horia Braun (BCR), Florian Libocor (BRD-GSG) si Andrei Radulescu (BT) au discutat luni dimineata, in cadrul unei mesei rotunde organizate de HotNews.ro si StartupCafe.ro, despre investitiile bancilor in economie romaneasca si starea actuala a economiei, precum si despre fluctuatiile care au tinut prima pagina in ultima perioada.
  • A. Radulescu: Daca statul nu investeste, atunci de ce sa isi asume sectorul privat riscuri?
  • F. Libocor: Banii se duc acolo unde exista certitudini, predictibilitate, stabilitate. Lipsa acestor caracteristici loveste in mai multe zone, cu precadere in investitii.
  • H. Braun: Speram la o dinamica pozitiva, insa trebuie sa puna umarulul statul,bancile, si managementul companiilor.

1562 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Pentru ISD trebuie sa fie voie sa faci afacei in R (Miercuri, 31 mai 2017, 12:50)

    Prea_Tarziu [utilizator]

    Ori la noi taximetristi sunt doar cati decide un cleptocrat de la primarie si CINE decide el
    Notarii sunt casta. Stii ce face el dar nu ai voie sa fii notar ca ashea e la rromania'
    Profesorii la fel
    Toate activitatile economice cu exceptia crasmelor si bombelor de alimentara sunt INTERZISE. Nu poati avea o economie doar cu crasme la liber.
    Avem PIB mic ca nu dam voie celor care ar putea munci sa munceasca sa concureze si sa ofere un serviciu mai bun. Cel mai bun exemplu este taximetria vs UBER. Asa este in toate domeniile, ar putea fi minunat in Romania, dar aia care ar concura si ar face acest "minunat" pe toate domeniile "nu au voie" ca "legea spune" ca "sunt suficienti pe acest domeniu". Asa ca "UBER"-ul altor domenii se duce dracului in tari cu economie de piata, capitaliste, liberale!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version