Relatia parintilor cu copiii: 48% au o parere buna si foarte buna despre aplicarea corectiilor/ Mama este indicata de cei mai multi ca fiind cea care le aplica (studiu)

de DP     HotNews.ro
Joi, 1 iunie 2017, 9:07 Economie | Finanţe & Bănci

In 4 din 10 familii exista obiceiul de a fi aplicate corectii copiilor
Foto: sxc.hu
 Subiectul aplicarii unor corectii copiilor atunci cand acestia au un comportament necorespunzator este controversat: 48% dintre cei intervievati au o parere buna si foarte buna despre acest aspect, in timp ce acelasi procent au o parere proasta si foarte proasta, se arata intr-un studiu al IRES, cu privire la relatia dintre parinti si copii.  4 din 10 respondenti spun ca in familia lor exista obiceiul de a fi aplicate corectii copiilor. In cazul acestora, mama este indicata de cei mai multi ca fiind cea care aplica aceste corectii (87%). 7 din 10 respondenti sunt de acord cu ideea ca palma acordata copilului in sensul educarii lui constituie un act de incalcare a drepturilor copilului, potrivit aceluiasi studiu.

 Implicarea ambilor parinti scade atunci cand ne referim la alimentatia copiilor, in acest caz mama fiind cea care detine decizia intr-o masura ridicata (37%), la activitatile extra-curriculare pe care le au copiii sau la timpul liber al acestora. In 6 din 10 familii, mama este cea care participa la sedintele cu parintii ale copiilor.
 

Alte concluzii ale studiului:

  •  Ambii parinti iau deciziile in egala masura mai ales atunci cand este vorba despre viitorul copiilor (79%) si educatia formala (76%), se arata intr-un studiu al IRES, cu privire la relatia dintre parinti si copii. Implicarea ambilor parinti scade atunci cand ne referim la alimentatia copiilor, in acest caz mama fiind cea care detine decizia intr-o masura ridicata (37%), la activitatile extra-curriculare pe care le au copiii sau la timpul liber al acestora. In 6 din 10 familii, mama este cea care participa la sedintele cu parintii ale copiilor.
  • Ambii parinti participa in cazul a putin peste un sfert dintre familii (27%), in timp ce doar tatii intr-o masura mult mai mica - 6%.
  • Trei sferturi dintre participantii la studiu sustin ca iti consulta intotdeauna copilul atunci cand iau decizii care il privesc pe acesta, in timp ce 22% spun ca fac acest lucru doar uneori.
  •  Un sfert dintre respondenti recunosc ca s-au aflat cel putin o data in situatia in care au simtit ca nu stiu ce sa faca in relatia cu propriul copil. Profesorii sau educatorii sunt cei carora parintii le cer in cea mai mare masura sprijinul pentru a rezolva o problema in relatia cu copiilor, sunt urmati de rude (46%), prieteni (29%), psihologi (28%).
  •  Principalele surse de informare cu privire la cresterea copilului sunt: experienta anterioara (62%), educatorii sau profesorii (56%), medicii sau asistentele (55%), parintii (52%), dar si cartile de specialitate (49%). Internetul este o sursa de informare pentru 39% dintre participantii la studiu, televiziunea pentru 26%, ziarele sau revistele pentru 22%, radioul pentru 14%. Cursurile de parenting sunt indicate de 12% dintre respondenti.
  •  Copiii de 10 ani si peste discuta cel mai mult cu parintii despre scoala (98%), colegi (92%), pasiuni (92%), viitor (90%) si prieteni sau gasca (89%), dar in cea mai scazuta proportie despre iubit/partener (29%), conform spuselor intervievatilor.
  •  9 din 10 dintre parintii intervievati care au copii intre 4 si 17 ani spun ca sunt ascultati de copiii lor. 70% spun ca ambii parinti sunt ascultati, in timp ce 16% sustin ca cei mici asculta mai ales de mama si 8% mai mult de tatal lor.
  •  Subiectul aplicarii unor corectii copiilor atunci cand acestia au un comportament necorespunzator este controversat: 48% dintre cei intervievati au o parere buna si foarte buna despre acest aspect, in timp ce acelasi procent au o parere proasta si foarte proasta.
  •  4 din 10 respondenti spun ca in familia lor exista obiceiul de a fi aplicate corectii copiilor. In cazul acestora, mama este indicata de cei mai multi ca fiind cea care aplica aceste corectii (87%).
  • 7 din 10 respondenti sunt de acord cu ideea ca palma acordata copilului in sensul educarii lui constituie un act de incalcare a drepturilor copilului.
  •  Atunci cand vine vorba despre recompensarea actiunilor pozitive ale copilului, cel mai frecvent invocate sunt recompensele fizice - mangaierile sau imbratisarile - 94% sau verbale - laudele si multumirile - 91%, urmate de cadouri - 52%.
  • In cazul a 80% dintre respondenti copiii au bani de buzunar, iar 27% spun ca acest lucru se intampla tot timpul, in timp ce 39% sustin ca doar uneori copiii lor sunt in aceasta situatie. Parintii sunt principalii furnizori de bani de buzunar
  • Mai mult de 4 din 10 parinti care au copii cu varste intre 6 si 17 ani spun ca acestia aloca intre 7 si 9 ore pentru activitatile scolare (ore+meditatii+teme pentru acasa), 11% spun ca timpul petrecut cu aceste activitati este intre 10 si 12 ore.
  • Activitatile sportive sunt activitatile extrascolare cel mai des amintite de parinti ca fiind frecventate de copii. Sunt urmate de cele artistice sau de cursurile de limbi straine. In cazul a 17% dintre participantii la studii copiii nu practica activitati extrascolare.
  • 20% dintre intervievatii care au copii intre 6 si 17 ani spun ca au fost cel putin o data in situatia de a avea probleme in interactiunile cu altii copii, amenintati, terorizati sau hartuiti (fenomen cunoscut sub denumirea de bullying)
  •  In cazul a 12% dintre respondenti, copiii s-au aflat in situatia de avea probleme cu profesorii lor.
  • Jumatate dintre respondenti sustin ca nu discuta problemele dintre parteneri in prezenta copiilor, insa in cazul a 45% dintre intervievati acest lucru se intampla. 47% dintre participantii la studiu recunosc ca s-au certat cu partenerul in fata copilului/copiilor.
  • 55% dintre cei intervievati afirma ca durata pe care copiii lor o petrec in fata televizorului intr-o zi din timpul saptamanii se situeaza in intervalul 1-3 ore, insa in weekend procentul celor care spun ca durata este intre 3 si 5 ore (5% in timpul saptamanii) creste la 12%.
  •  Timpul petrecut de copii pe smartphone/tableta in timpul saptamanii este estimat de 35% dintre parinti intre 1 si 3 ore, in timp ce in weekend 10% dintre parinti estimeaza intervalul petrecut de cei mici pe aceste device-uri intre 3 si 5 ore. Procente similare se regasesc si in cazul utilizarii internetului.
  •  7 din 10 parinti spun ca in familie exista reguli sau masuri de protectie a copiilor pentru a preveni excesele privind consumul de programe de televiziune neadaptate varstei copiilor, un procent similar (68%) dintre parinti spun ca aceste reguli sunt prezente si in cazul consumului de internet, insa doar 5 din 10 recunosc ca exista aceste reguli in cazul consumului de publicitate pe internet sau la televiziune.

Puteti citi integral studiul din atasament,



Citeste mai multe despre   











[P] 1000 inseamna mai mult decat un numar

Angajatii sunt resursa cea mai importanta in orice companie, iar in cazul unui business de servicii, succesul se bazeaza pe resurse umane competente si implicate, care aduc plus valoare in relatia cu clientii. Societe Generale European Business Services, centrul care ofera servicii profesionale cu valoare adaugata in domenii precum finante, achizitii, resurse umane, KYC (Know Your Customers) si servicii de IT pentru grupul Societe Generale, a ajuns la pragul de 1000 de angajati in doar 6 ani de la infiintare.

2002 vizualizari

  • -1 (5 voturi)    
    Când bărbații români își bat nevestele, (Joi, 1 iunie 2017, 11:16)

    Harald [utilizator]

    explicația se află tocmai în corecțiile fizice aplicate de mamă în copilărie. Dar nu e corect politic să vorbim despre astfel de conexiuni, la români ”unde dă mama, crește”.
    • +1 (3 voturi)    
      no argument here, (Joi, 1 iunie 2017, 15:23)

      G.Coman [utilizator] i-a raspuns lui Harald

      dar s-ar putea sa existe probleme mai serioase: Unii terapeuti considera ca rasfatul e principala problema a copiilor crescuti in mediul urban in Romania, iar bataia ar fi de departe pe locul 2.

      http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-20721152-mircea-toplean-psiholog-clinician-separi-copiii-parinti-urma-unor-marturisiri-facute-chiar-copii-areun-efect-devastator-primul-rand-asupra-copiilor-denuntatori.htm
      • -2 (2 voturi)    
        Excelent articol (Joi, 1 iunie 2017, 18:08)

        Harald [utilizator] i-a raspuns lui G.Coman

        Rara avis, un psiholog român care înțelege într-adevăr despre ce vorbește.
    • -1 (3 voturi)    
      Extraordinar (Joi, 1 iunie 2017, 16:49)

      jcjc [utilizator] i-a raspuns lui Harald

      Bărbatul o bate și tot femeia e de vină.
      • -2 (2 voturi)    
        Mama lui e de vină, soacra celei pe care o bate (Joi, 1 iunie 2017, 20:41)

        Harald [utilizator] i-a raspuns lui jcjc

        dar cu progresiștii e mai greu de discutat rațional.
        • -1 (1 vot)    
          Vă înțeleg perfect (Joi, 1 iunie 2017, 21:20)

          jcjc [utilizator] i-a raspuns lui Harald

          Și eu întîmpin aceleași probleme cînd discut cu "conservatorii."
  • 0 (2 voturi)    
    Studiul chiar arata situatia reala? (Joi, 1 iunie 2017, 12:20)

    Pepi [utilizator]

    Faptul ca in studiu se arata ca 4 din 10 aplica corectii ar trebui tradus "4 din 10 recunosc aplicarea de corectii". Spirala tacerii in cazula sta e evidenta:
    - 48% au o parere buna si foarte (adica aproape 20% din acestia au o parere buna dar nu au facut-o niciodata?)
    - 48% au o parere proasta si foarte proasta: asta nu inseamna ca nu au facut-o, ci poare ca regreta ca au facut-o, cunosc multe cazuri.

    Un sfert dintre respondenti recunosc ca s-au aflat cel putin o data in situatia in care au simtit ca nu stiu ce sa faca: poate un sfert isi amintesc de o situatie si au puterea sa recunoasca!
    • -1 (1 vot)    
      Procentul celor care le aplică e probabil mai mare (Joi, 1 iunie 2017, 14:20)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui Pepi

      dar mă număr printre cei care le consideră ”uneori necesare”, deși nu le-am aplicat niciodată. Există circumstanțe în care violența fizică împiedică agresiuni viitoare care altfel n-ar putea fi prevenite. Atunci când comportamentul unui copil ajunge dictat de ”animalul” din el, poate fi uneori nevoie de măsuri care să se adreseze tocmai acelui ”animal” care preia din când în când controlul asupra ființei raționale.

      Exemplu concret: un repetent dintr-o școală de la țară care e vizibil tentat să-și violeze o colegă de clasă. În mod normal locul lui ar fi într-o instituție specială, dar e lipsit de sens să pretindem că lucrurile ar trebui să fie altfel decât sunt: realitatea e că el umblă liber prin sat, iar fata respectivă chiar e în pericol de a fi violată și nu are cum s-o escorteze tot timpul un adult.
  • +1 (5 voturi)    
    alte manipulari grosolane (Joi, 1 iunie 2017, 21:57)

    Adran [utilizator]

    nu sunt pentru batai aplicate copiilor dar sa ajungem ca parintilor sa le fie frica de proprii copii, cum sunt in tarile nordice (pe care progresistii le dau mereu de super exemple de educatie si civilizatie). Acolo daca indraznesti sa-ti contrazici copilul si copilul suna la numerele lor speciale treaba devina nasoala rau. Era un reportaj realizat si vorbeau niste romance angajate acolo ca invatatoare, sa vedeti ce spun ele despre situatia copiilor de acolo lasati in deplina "libertate". Numai cine nu-si iubeste copilul nu-l corecteaza atunci cand o ia pe aratura.
    • 0 (2 voturi)    
      Acolo copilul e al statului, cu tot cu părinte :) (Vineri, 2 iunie 2017, 0:06)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui Adran

      Dacă fascismul a supraviețuit undeva, acolo a supraviețuit, în relațiile stat-familie din țările scandinave.
  • +1 (1 vot)    
    Ce sunt acelea "corectii"? Ambiguu, rezultate zero (Vineri, 2 iunie 2017, 18:15)

    andipetre [utilizator]

    Ce sunt acelea "corectii"? Cum poti sa folosesti intr-un sondaj un termen atat de vag definit si ambiguu, pe care oricine il poate interpreta oricum? O corectie poate fi si o mustrare prieteneasca, atunci cand ai gresit, poate fi o observatie constructiva, dar poate fi si o bataie.

    Daca spuneau "corectii fizice" era altceva. Dar asa, un parinte care isi corecteaza copilul in mod pozitiv aplicand metode nonviolente, poate considera si el ca "aplica o corectie" atunci cand ii arata, prietenos, copilului ca a gresit. (lucru care trebuie facut, deoarece copiii invata de la parinti ce e bine si ce e rau)

    Rezultatul sondajului, se vede, e complet nerelevant, deci roadele unei intrebari puse prost (in mod incompetent) se vad.
    • +1 (1 vot)    
      84% le spun ca au gresit, 8% bataie (Vineri, 2 iunie 2017, 18:34)

      andipetre [utilizator] i-a raspuns lui andipetre

      Inca ceva: faptul ca acea "corectie" nu inseamna violenta, asa cum presupun unii si cum sugereaza indirect si articolul, o arata intrebarea "Cum anume se procedează în familia dumneavoastră când copilul are un comportament necorespunzător?". Acolo sunt listate mai multe tipuri posibile corectii, deci e clar ca sensul din sondaj al termenulii e unul general.

      Astfel, 84 % din ce intervievati spun ca de cele mai multe ori corectia inseamna ca ii spun copilului ca a gresit. In sensul acesta, corectia nu e un lucru negativ, inseamna educatie si de fapt neaplicarea unei astfel de corectii pozitive si nonviolente ar insemna ca iti abandonezi copilul (ce ar fi sa nu ii spui copilului sa nu se mai apropie de aragaz, ca se poate arde?)


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă