Gradul de tensionare a pietei muncii a crescut in trimestrul al doilea, cand Statistica a numarat peste 64.000 de joburi vacante

de DP     HotNews.ro
Vineri, 18 august 2017, 9:53 Economie | Finanţe & Bănci

tensiune
Foto: Hotnews
Gradul de tensionare a piatei muncii (calculat ca raport intre rata locurilor de munca vacante si rata somajului) s-a dublat in ultimii 4 ani, arata datele publicate vineri de Institutul National de Statistica (INS). Avem peste 64.000 de joburi neocupate, cu peste 2.000 fata de primul trimestru din 2017 si cu 7.000 mai multe fata de trimestrul al doilea din 2016. Tensiunea din piata muncii vine din doua directii: migratia si demografia. Dincolo de somajul structural, avem un deficit real, absolut, de locuri de munca, iar tensiunile din piata muncii si deficitul de locuri de munca vor continua sa se manifeste intens pana cand un alt tip de crestere economica va lua locul mecanismelor actuale.


Ce a anuntat vineri INSSE:
  • In trimestrul II 2017, rata locurilor de munca vacante a fost de 1,33%, in crestere cu 0,02 puncte procentuale fata de trimestrul precedent.
  •  Numarul locurilor de munca vacante a fost de 64.100, in crestere cu 1900 locuri de munca vacante fata de trimestrul anterior.
  • Comparativ cu acelasi trimestru al anului 2016, rata locurilor de munca vacante a crescut cu 0,10 puncte procentuale, iar numarul locurilor de munca vacante a crescut cu 7,0 mii.
  • In trimestrul II 2017, cele mai mari rate ale locurilor de munca vacante s-au inregistrat in administratia publica (3,98%), urmata de sanatate si asistenta sociala (3,11%).
  • In industria prelucratoare s-a concentrat  aproape o patrime din numarul total al locurilor de munca vacante (15,6 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,31 %.
  • Sectorul bugetar  a insumat aproape 36% din numarul total al locurilor de munca vacante. Astfel, 10,6 mii locuri vacante se regasesc in administratia publica, 10,2 mii locuri vacante in sanatate si asistenta sociala, respectiv 2,2 mii locuri vacante in invatamant.
  • Cele mai mici valori atat ale ratei cat si a numarului locurilor de munca vacante s-au regasit in industria extractiva (0,18%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).
Continuam sa repetam faptul ca pe termen lung, piata muncii din Romania va avea mari dificultati din motive demografice. In ultimii 10 ani populatia activa a fost inferioara - ca numar - populatiei inactive.

Citeste si : 14 lucruri pe care poate nu le stiai despre piata muncii din Romania

Grupele de varsta cele mai afectate de inactivitatea economica sunt cele extreme: pentru populatia tanara rata de inactivitate -ponderea populatiei inactive in totalul populatiei a fost de 70,4%, iar pentru populatia in varsta de 65 ani si peste a fost de 89,2%. Pentru populatia de varsta activa (15-64 ani), rata de inactivitate a fost de 34,3% si se afla in tendinta de scadere, incepand cu anul 2011.

Intre persoanele inactive se contureaza segmentul populatiei descurajate , reprezentand 2,2% din totalul populatiei inactive.

Evolutia numarului de persoane descurajate a urmat tendintele inregistrate de populatia inactiva pentru perioade mai scurte de timp, sub influenta conjuncturilor macroeconomice. Astfel, in ainte de criza economica, populatia descurajata a scazut treptat, atingand, in anul 2008, un minim (nivelul a scazut la 32,8% comparativ cu cel inregistrat in 2004). In perioada care ca urmat, populatia descurajata a crescut pana in anul 2011, dupa care s-a plasat pe o panta de scadere usoara/stabilizare.

Populatia tanara (25-34 ani), care se afla in procesul de tranzitie de la educatia formala la piata muncii, este cea mai afectata, populatia descurajata din acest segment de varsta reprezentand 27,0% din totalul persoanelor descurajate. In ultimii ani, se observa o tendinta de echilibrare a grupelor de varsta, in ceea ce priveste fenomenul descurajarii pe piata fortei de munca, cel mai putin afectata ramanand, totusi, populatia mai in varsta (55-64 ani).
Un factor ingrijorator pe piata muncii din Romania este reprezentat de numarul de tineri cu varsta intre 15 si 24 ani, care nu lucreaza dar  nici nu urmeaza o forma de educatie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleza, NEET . Acest segment de populatie reprezinta o categorie particulara de persoane inactive economic. Rata NEET semnaleaza dificultati in tranzitia de la sistemul de educatie la piata muncii si problemele legate de ocupare pentru populatia tanara, necuprinsa in sistemul de educatie. In anul 2014, rata tinerilor care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare a fost de 17,0%, cei mai afectati fiind tinerii din mediul rural (20,8%) si persoanele tinere de sex feminin (18,8%).

Mai avem apoi si romanii care formeaza forta de munca potentiala aditionala- circa 380.000 de persoane.  Dintre acestea: 376.000 erau disponibili sa inceapa lucrul, dar nu cautau un loc de munca. Aproape jumatate (48,0%) dintre persoanele care alcatuiesc forta de munca aditionala potentiala aveau nivel de instruire scazut, iar alte 47,1% aveau nivel mediu de instruire .

Ca idee, numarul somerilor din intreaga lume a fost in 2014 de putin peste 201 milioane, cu peste 31 de milioane mai mult decat inainte de declansarea crizei. Conform estimarilor  Organizatiei Internationale a Muncii (OIM), rata somajului la nivel mondial (6,1%) va ramane in mare parte constanta in urmatorii cinci ani, la o jumatate de punct procentual mai mare decat inainte de criza. Tineretul continua sa fie cel mai afectat de somaj: aproape 74 milioane de tineri (15-24 ani) nu aveau un loc de munca. In Uniunea Europeana, rata somajului a crescut cu 4 puncte procentuale fata de momentul declansarii crizei, ajungand la 11,1% in anul 2014.

O buna parte din informatiile de mai sus provin din lucrarea INS "Tendinte sociale", aparuta in februarie 2016.


Citeste mai multe despre   












Material sustinut de Siemens

"Comorile" detinute de primarii: cum pot fi folosite marile baze de date pentru a imbunatati serviciile oferite cetatenilor. Studiu de caz City Pulse

Brasovul si orasul Aarhus din Danemarca au luat parte timp de trei ani la un proiect inedit de cercetare - City Pulse, finantat de Uniunea Europeana. Pe scurt, scopul proiectului a fost sa colecteze si sa coreleze cat mai multe date despre cele doua orase, iar pe baza acestora primariile sau companiile sa dezvolte aplicatii gratuite care sa imbunatateasca serviciile oferite cetatenilor.

847 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Fals (Vineri, 18 august 2017, 12:13)

    Radub1000 [utilizator]

    Deci statistica este falsa, pentru ca, se stie in administratia locala , sanatate si adm. sociala , in general la bugetari, angajarile se fac in maj cazurilor pe baza de relatii. Acele locuri disponibile de fapt nu sunt disponibile. Cu alte cuvinte statistica ne prezinta numai pe hartie locuri de munca vacante. Realitatea este de fapt trista si nu prea sunt locuri vacante, decat cele prost platite.
    • 0 (0 voturi)    
      Poate sunt disponibile (Vineri, 18 august 2017, 17:06)

      ACP [utilizator] i-a raspuns lui Radub1000

      dar sunt de genul care ofera salariul minim pe economie sau pe aproape in anumite zone ale tarii fapte ce nu ii convinge pe cei neimplicati in piata muncii din alte zone ale tarii sa renunte la venitul minim garantat si sa migreze pentru a accepta acele posturi.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version