Activele la valoare neta ale intregului sistem bancar local erau, la mijlocul acestui an, de 398.62 miliarde de lei, potrivit unui raspuns transmis de BNR la solicitarea HotNews.ro. Aplicand o cota de impunere de 0.5%, obtinem putin sub doua miliarde de lei (430 milioane de euro), bani care ar putea intra la bugetul de stat. Asta daca cele 0.5 puncte procentuale se vor aplica tuturor bancilor (existand si varianta de a se aplica doar celor care raporteaza pierderi). O asemenea taxa exista si in alte state- Austria, Suedia, Ungaria, Polonia sau Franta, chiar daca in unele cazuri ea alimenteaza un fond destinat salvarii bancilor in dificultate iar in alte cazuri alimenteaza direct bugetul Statului.

HotNews.roFoto: Hotnews

Introducerea taxei bancare prezinta riscuri semnificative pe termen mediu, printre ele fiind:

  •  Ca raspuns la perspectiva unui profit in scadere, bancile ar putea deveni si mai conservatoare si vor reduce volumul creditelor acordate- aceasta inseamna ca, la randul ei, nici productia economica si nici consumul intern nu pot creste cu vitezele asteptate.
  • Intrucat majoritatea bancilor din Romania sunt detinute de banci-mame cu sediile in strainatate, exista riscul ca respectivele banci-mame sa investeasca mai putin in filialele lor din Romania
  • Sa nu uitam, consumatorii sunt cei care duc greul costurilor. Cu cat este mai mare taxa bancara bancile sunt mai motivate sa gaseasca modalitati de a transfera povara taxei catre clienti.Un cost ridicat al creditului reduce puterea de cumparare si incetineste cresterea economica.

In Ungaria, contractia creditarii care a urmat introducerii noii taxe a determinat autoritatile sa scada nivelul taxarii, cu conditia ca reducerea sa se vada in accelerarea imprumuturilor acordate companiilor.

Taxele bancare in Europa

  • La sfarsitul anului 2008, Suedia a introdus o taxa bancara, de 0.036% din activele bancare, dupa ce au discutat cu un an inainte ideea inclusiv in cadrul unei sesiuni speciale a Grupului G20. Banii sunt colectati intr-un fond destinat salvarii bancilor in dificultate. Suma colectata anual - circa 250 miliaone de euro.
  • Ungaria. Taxa bancara din Ungaria este considerata unica in Europa din doua motive: primul pentru ca este de departe cea mai mare (raportata la PIB) si al doilea, faptul ca ungurii sunt singurii care au introdus aceasta tax fara sa fi fost nevoiti sa salveze banci din bani publici (exact ca si noi). Cei doi factori descrisi mai sus si rezistenta slaba a bancilor nationale sunt probabil cea mai buna ilustrare a puterii guvernului, acesta bucurandu-se de o larga majoritate parlamentara.
  • Marea Britanie. Acolo taxa e putin mai complicata. A fost introdusa in 2011 si e pe cifra de afaceri , nu pe active (adica se aplica si depozitelor). Scopul ei este sa descurajeze bancile in a-si asuma riscuri prea mari si aduce la nuget cam 2.6 miliarde de lire/an.
  • Austria. Are doua niveluri ale taxei bancare (in functie de marimea bancii). Au introdus taxa la 1 ianuarie 2011, au marit-o in 2014 iar acum au scazut-o. Aduce anual la buget circa 100 milioane de euro (marita, aducea 550 milioane de euro).
  • Polonia. Aduna circa un miliard de euro anual din aceasta taxa bancara impusa in 2016 in ciuda avertismentelor bancii centrale si ale agentiilor de rating.
  • Franta si Germania au introdus in 2011 si ele o asemenea taxa, banii mergand tot catre fonduri destinate salvarii bancilor.

Avantajele pe termen mediu sunt cele legate de cresterea incasarilor la bugetul consolidat si de obligarea managementului bancar de a gasi solutii de a se reinventa, asa cum le-a cerut in repetate randuri Guvernatorul BNR, Isarescu. Bancile ar trebui sa isi gaseasca noi linii de business, mai ales ca in scurt timp le vor sufla in ceafa companiile care stau pe un munte de lichiditati si care se uita foarte atent la intrarea pe piata serviciilor financiare (firmele din zona energiei, retailului, telefoniei mobile s.a.)

Dezavantajul principal este legat de faptul ca pana la urma bancile vor transfera costurile catre consumatorul final. Dar marele dezavantaj este altul. Faptul ca periodic, cand Romania se va duce sa ia bani de pe pietele internationale (tara noastra mereu pe deficit- adica avand cheltuieli mai mari decat incasarile), vom da nas in nas cu exact bancile care ofera finantare. Si va fi al naibii de greu de explicat- daca suntem inca normali la cap- ca meritam bani cat mai ieftini, punandu-le taxe celor care in fond, ne achita deficitele.

In rest, sa ne dea Dmnezeu sanatate si sa nu ne mareasca comisioanele de retragere de la bancomate!