Ministerul Finantelor a schimbat saptamana trecuta Codul fiscal, limitand la 30% (de la 100%) deducerea din impozitul pe profit a pierderilor rezultate in urma vanzarii de creante neperformante. Schimbarea a venit la doar cateva zile dupa ce ministrul Finantelor, Ionut Misa acuza 70% dintre banci ca nu au achitat impozit pe profit in ultimii cinci ani din cauza optimizarilor fiscale, printre care si vanzarile de credite neperformante. Partea proasta e ca masura "va afecta in principal tranzactiile derulate de companiile de utilitati, telecom si institutiile financiare nebancare (IFN). Bancile vor continua in linii mari tranzactiile cu portofolii de credite neperformante, in linie cu solicitarile in acest sens venite fie de la BNR, fie de la grup, de a scoate din bilant aceste active neperformante", a explicat pentru HotNews.ro Diana Coroaba, Partener, Consultanta Fiscala, PwC Romania, liderul echipei de servicii de consultanta fiscala pentru sectorul financiar.

Diana CoroabaFoto: Hotnews

"Recenta modificare a Codului Fiscal afecteaza in principal tranzactiile cu creante neperformante derulate de companiile de utilitati, telecom si institutiile financiare nebancare (IFN), avand in vedere ca impozitul care va trebui platit va fi, de cele mai multe ori, mai mare decat pretul de vanzare al unor astfel de portofolii de creante neperformante", spune Coroaba.

Potrivit specialistului PwC, in cazul vanzarii unui portofoliu de creante neperformante de 10 milioane de Euro, al caruit pret de vanzare ar fi de aproximativ 7% (in linie cu preturile practicate in general pe piata), deci valorea de vanzare ar fi de 700.000 de Euro, impozitul care va trebui platit va fi de 1.120.000 de Euro.

Prin urmare, costul impozitului de platit depasind pretul de vanzare, astfel de tranzactii nu isi mai au justificarea din punct de vedere economic.

Companiile care activeaza in aceste domenii vor fi descurajate sa deruleze astfel de tranzactii, ceea ce cu siguranta va afecta piata tranzactiilor cu portofolii de creante neperformante si va avea un impact economic negativ. Aceasta deoarece companiile vor fi nevoite fie sa-si dezvolte departamente interne de recuperare de creante (un proces indelungat si anevoios, care presupune costuri) sau sa externalizeze aceasta activitate catre firme specializate in colectarea de creante, ceea ce de asemenea va necesita anumite costuri", spune expertul.

Or, pentru a avea o economie sanatoasa, ar fi preferabil ca aceste companii sa se concentreze pe activitatile din core-business, in speta furnizarea de servicii telecom sau de utilitati, zone in care sunt specializate si pot genera valoare adaugata mai ridicata, spre deosebire de activitatea de colectare de creante, care nu este propriu-zis in zona lor competenta principala.

Aceste active neperformante ar trebui repuse in circuitul economic, eliberand valoare si generand astfel noi locuri de munca.

"In ceea ce priveste bancile, acestea vor fi afectate intr-o mai mica masura de aceste modificari ale legislatiei fiscale, avand in vedere ca acestea aplica standardele IFRS si au alte modalitati de inregistrare in contabilitate a cheltuielilor cu scoaterea din gestiune a creantelor.

Prin urmare, estimam ca bancile vor continua in linii mari tranzactiile cu portofolii de credite neperformante, in linie cu solicitarile in acest sens venite fie de la BNR, fie de la grup, de a scoate din bilant aceste active neperformante", a mai precizat Diana Coroaba.

Anul trecut bancile din Romania au vandut credite neperformante in valoare de 1,4 miliarde de euro, clasandu-se pe locul doi in regiune dupa Ungaria, unde s-au incheiat tranzactii cu NPL-uri (non-performing loans) in valoare de 2,4 miliarde de euro.