Romania e pe locul al treilea in regiune dupa dificultatea de a gasi forta calificata de munca

Ieri dimineata, in timp ce-mi alimentam fumurile de la magaznul non-stop de pe Victoriei, m-am trezit abordat de vanzatoare, oarecum jenata ca desi nu ne cunoastem, ma abordeaza intr-o problema cu atat mai putin comuna: Nu va suparati ca va intreb, zice doamna. Nu stiti pe cineva care ar vrea sa munceasca pe 2000 de lei net/luna ca vanzator aici? Ca am ramas in trei oameni si nu gasim pe nimeni iar patronul se gandeste chiar sa inchida magazinul desi avem vanzari bune, insa nu mai rezistam in 3 oameni. Vin tot felul de tineri care cer minim 2500 net , dar stramba din nas cand li se cere ca pentru banii aia sa aranjeze si marfa in rafturi, zice femeia, bantuita de spectrul unui somaj pe care evident nu si-l doreste.

Alti omeni de afaceri, cu business mult mai mare, imi spuneau deunazi acelasi lucru: am ajuns sa aduc muncitori din Ploiesti, sa le platesc transport si cazare pentru ca nu mai am de unde recruta in Capitala, imi spunea proprietarul unei firme de curierat.

In Italia, imi spunea alt proprietar de business, traiul de zi cu zi a ajuns o problema. „E o criza acolo, tocmai m-am intalnit cu un prieten care lucreaza la ei. Salariile au inceput sa scada. Salariul unui sofer de autobuz in Roma e de 1.100 e euro. La mine, un sofer are 8-900 de euro. Sigur, la noi salariile erau mici. Trebuiau marite, dar cresterea trebuie sa fie sustenabila. Putem intelege ca o crestere de salariu il face pe om sa cumpere un frigider nou, poate ia taxiul sa-l care acasa sau il trimite prin curier- castiga mai multe domenii asadar, dar repet, aceste cresteri trebuie facute durabil. Nu sa le dai acum si la anul sa le tai, cum stim ca s-a mai intamplat…”, mai spune Felix Patrascanu.

Noi am ajuns sa recrutam din Urziceni, Giurgiu, Fierbinti, spune un reprezentant al unei companii rivate din zona retailului. „Ne batem cu alti retaileri care au si ei nevoie de oameni, ne mai batem cu eMag, care in urma cresterii e-commerce-ului, au nevoie de noi angajati…dar nu gasim. La un moment dat ne-am trezit cu un grup de candidati dintr-un sat care voiau sa se angajeze, dar cu conditia sa fie platiti cash, in fiecar zi de vineri. Oamenii lucrasera pe un santier, ramasesera fara loc de munca si voiau sa ia banii ca acolo, probabil: la plic, in ziua de vineri. Cand le-am explicat ca la noi se fac carduri de salariu si ca se vreaza de doua ori pe luna banii, ce credeti ca au facut? Au dat din cap ca nu-i intereseaza si au plecat cu totii pe poarta, intr-o viteza de n-am mai putut sa-i opresc”, mai spune antreprenorul roman.

„Am orase in care angajatii imi pleaca cate 5-6 odata, spune un alt antreprenor din zona de curierat rapid. Se duc in Germania, unde iau net circa 1500 de euro/luna. Numai ca acolo sunt munciti la maxim de patron, stau cate 5-6 intr-o camera ca sa iasa mai ieftin la chirie, iar la final de luna se trezesc ca pe fluturasul de salariu le apar imputate ba un far, ba lichid de frana, ba te miri ce. Si dupa 4-5 luni se ntorc sa-i reangajam”, spune omul de afaceri.

• Cu toate acestea, cazul Romaniei nu e singular in aceasta parte a Europei

Suntem pe locul al treilea, dupa Cehia si Ungaria. Cazul fericit din zona este cel al Poloniei, dar ei au rezolvat problema. Cum? Simplu: a „importat” ucraineni. Asta incepand din 2013, cand 27% dintre firmele polone se loveau de aceasta dificultate, se arata intr-un studiu al Coface, difuzat miercuri.

In Cehia, presiunea pentru a gasi forta calificata de munca a dus la cresterea ofertei salariale, care alimenteaza la randul ei un flux migratoriu motivat de salariu. Deocamdata nu se stie cum vor rezolva aceasta dificultate, foarte probabil intr-o maniera similara Poloniei.

Ungaria se confrunta acum si ea cu aceeasi dificultate. Cu o piata a muncii tensionata, firmele raportaeaza dificultăți în completarea posturilor vacante in aproape toate zonele economiei. Iar de vreo doi ani, Romania s-a „contaminat” si ea cu acest virus.

• Avem o problema cu meseriasii

„Cand vine vorba de meseriasi, pare ca avem o problema. Multi pleaca in strainatate, unde castiga bani mai seriosi decat la noi in tara. Sistemul de educatie nu reuseste sa inlocuiasca “iesirile”, asa incat ramanem cu forta de munca calificata tot mai putina. “E o problema legata de aceste ocupatii de nivel scazut, care au ajuns sa fie deficitare pentru ca acesti oameni migreaza. Pleaca in Occident, acolo unde respectivele ocupatii nu mai sunt practicate de catre nativi. Nativii, din cauza acumularii de avutie care s-a produs nu mai sunt interesati de asemenea munci”, explica pentru HotNews.ro profesorul Catalin Ghinararu, unul dintre putinii specialisti pe piata europeana a muncii.

„Noi suntem la peste 70 de ani de la ultimul mare soc exogen aleator- al Doilea Razboi Mondial- care a distrus foarte multa avutie nationala. In ultimii 70 de ani in Vest s-a creat foarte multa astfel de avutie nationala. Din aceasta cauza, indivizii de acolo manifesta o anumita aversiune fata de ocuparea acestor profesii. Cererea de acolo e satisfacuta foarte usor de cetateni care vin din Est. Pleaca de la noi si noi ramanem fara ei si trebuie sa ni-I aducem din alta parte”, explica Catalin Ghinararu, unul din foarte putinii experti independent pe piata muncii. Romanul lucreaza cu Comisia European ape acest domeniu si a realizat numeroase studii de specialitate publicate in cele mai bine cotate reviste de profil.

Oamenii din turism se plang si ei de lipsa fortei de munca calificate. Nu mai sunt femei de serviciu suficiente, spune un antreprenor. Solutia? “Am putea aduce femei de serviciu din Ucraina. Si nu spun intamplator Ucraina, pentru amicii nostri polonezi asa si-au rezolvat aceasta problema. Si de la ei au plecat muncitori in Italia, Irlanda, tarile nordice, dar deficitele lor de pe piata muncii au fost suplimentate cu ucraineni. E drept ca exista o afinitate lingvistica uriasa. Ucrainenii pot lucra foarte usor acolo, mai ales in meserii care nu necesita foarte multa calificare. Noi putem folosi lucratori din Republica Moldova, care are insa un rezervor de forta de munca cu mult mai mic decat este Ucraina. Asta ca sa nu mai spun ca noi am dat cetatenie unor cetateni din Moldova, care au utilizat pasapoartele pentru a pleca in Vest. Ceea ce nu s-a intamplat in Polonia, unde ucrainenii au primit drept de munca in Polonia, fara a li se da si cetatenie, cu toate ca foarte multi ucraineni au radacini polone”, mai spune Ghinararu.

• Problema principala nu e sistemul de educatie ci structura economiei romanesti

Initial, am crezut ca principala vina o are sistemul de educatie, care nu reuseste sa coreleze oferta de locuri de munca cu cererea. Ca nu exista o prognoza a pietei muncii care sa “lege” oferta educational de schimbarile structural din piata muncii. “E riscant!,”, spune Ghinararu. “ Suntem totusi intr-o economie capitalista in care nu poti planifica totul. Poti face niste tendinte, dar si acestea pot fi afectate de socuri exogene aleatoare, cum a fost depresiunea din 2007-2010.

Irlanda a fost printre cei care a investit inclusiv bani europeni in calificarea muncitorilor in constructii. Au investit enorm de multi bani! Si, ce s-a intamplat? A venit criza sit imp de cativa ani intregul sector a fost in depresiune!”

La noi mai e ceva, adauga expertul roman: mentalitatea cum ca forta de munca ar fi abundenta si ca “lasa, dom`ne ca mai sunt la coada nu stiu cati care asteapta!”. Trebuie ca angajatorul sa realizeze ca oferta de munca este mult mai educata si ca cerintele sunt mult mai mari.

Problema esentiala la noi, crede Catalin Ghinararu, este ca numarul de locuri de munca generate de economie, mai ales cele bine platite si cu perspective de cariera sunt reduse. “In proiectiile de la CEDEFOP apare o chestie interesanta, care e specifica si Ungariei si Poloniei, nu doar Romaniei. Anume ca numarul absolventilor cu studii superioare creste foarte mult, in timp ce numarul de locuri de munca care solicita studii superioare nu creste atat de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic intre ceea ce ofera economia reala si ceea ce vin sa ofere generatiile care intra pe piata muncii si care au calificari tot mai inalte”, explica cercetatorul roman.

E o problema si a structurii economiei romanesti, care nu e de natura sa absoarba un numar foarte mare de absolventi de studii superioare. “Noi am dezvoltat foarte mult invatamantul tertiar academic, nu cel tertiar vocational. Va aparea o presiune asupra celor cu studii medii care vor presa la randul lor catre cei cu calificari scazute. E o problema de structura a economiei”, arata Ghinararu.

Altfel spus, daca noi nu cerem decat cameriste si muncitori la mistrie, cu asta va trebui sa ne descurcam.

Atentie la automatizare! Procesul a inceput si nu e reversibil….