Bancile, companiile de utilitati sau din zona telecom isi vor putea deduce incepand de anul viitor cheltuielile reprezentand valoarea creantelor instrainate in limita unui plafon de 30% din valoarea lor nominala, ceea ce ar putea duce la intensificarea in ultimele luni ale acestui an a acestor tranzactii. "In piata exista o relativa ingrijorare legata de un potential efect negativ al modifacarii introduse in Codul fiscal asupra evolutiei ratei creditelor neperformante la nivelul pietei bancare din Romania", explica Cezar Furtuna, Audit Pertner in cadrul KPMG, intr-o discutie cu reportrul HotNews.ro
Rep: Aveti informatii cu privire la blocarea unor discutii in curs (negocieri cu privire la vanzarea unor asemenea creante) din cauza noilor reglementari?
Cezar Furtuna- KPMG: Nu avem la acest stadiu informatii privind blocarea unor discutii in curs legate de vanzarea unor portofolii de credite bancare din cauza noilor reglementari privind tratamentul fiscal al cheltuielilor generate de instrainarea creantelor. Trebuie avut insa in vedere faptul ca noile reguli fiscale vor intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2018. In ultimele luni ale anului 2017 continua sa se aplice regula conform careia cheltuielile reprezentand valoarea creantelor instrainate in conditiile legii sunt deductibile fiscal.
Strict din acest punct de vedere, este posibil ca pe termen scurt sa asistam la o intensificare a tranzactiilor cu portofolii de creante pe final de an, respectiv la o accelerare a negocierilor in curs pentru a finaliza tranzactiile respective pana la incheierea anului 2017. Este dificil insa de previzionat cum va reactiona piata tranzactiilor cu portofolii de creante la aceasta modificare legislativa, totusi, este indiscutabil ca avem de-a face cu o modificare semnificativa a tratamentului fiscal aplicabil transferurilor de creante, care poate induce un anumit grad de incertitudine in piata si o repozitionare a jucatorilor pana la clarificarea tuturor implicatiilor fiscale.
Rep:Cum apreciati noile reglementari legate de plafonarea la 30% a plafonului de deductibilitate?
Cezar Furtuna: Fara a comenta asupra oportunitatii introducerii acestei limitari asupra deductibilitatii cheltuielilor generate de transferurile de creante, care reprezinta in ultima instanta o decizie de politica fiscala a Guvernului, este important de precizat ca, neexistand nicio distinctie in lege, limitarea impacteaza transferurile de creante, indiferent de natura acestora (creante bancare, creante ale institutiilor financiare nebancare sau creante ale companiilor din afara sectorului financiar, cum ar fi, de exemplu, companiile din telecomunicatii sau furnizorii de utilitati). Avand in vedere ca aceste categorii de contribuabili care pot tranzactiona creante aplica seturi de reglementari contabile diferite, nu avem de-a face cu o modalitate unitara de reflectare contabila a transferurilor de creante. Pe cale de consecinta, impactul fiscal al modificarii recent introduse ar putea fi resimtit diferit de catre diversele categorii de contribuabili, in functie de circumstantele specifice fiecarei tranzactii.
In cazul institutiilor de credit, entitati care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, impactul fiscal va depinde de gradul de acoperire cu ajustari pentru depreciere (provizioane) a creantelor transferate, limitarea de deductibilitate resimtindu-se mai accentuat in cazul transferurilor de creante performante. Adeseori in practica, portofoliile tranzactionate de catre institutiile de credit contin un mix de credite performante si neperformante, astfel incat implicatiile fiscale conform noilor reguli de deductibilitate raman a fi determinate pentru fiecare situatie in parte.
Rep: Care este volumul mediu anual al tranzactiilor cu portofolii de NPL in ultimii 3 ani si care a fost discountul mediu cu care s-au vandut aceste creante?
Cezar Furtuna: Avand in vedere ca, de cele mai multe ori, conditiile specifice ale unei tranzactii cu portofolii de credite raman confidentiale, nu exista o statistica oficiala privind volumul si discountul mediu practicat in cadrul avestor tranzactii. Prin urmare, nu detinem date agregate privind tranzactiile cu portofolii de credite realizate in ultimii 3 ani pe piata din Romania. Ce trebuie totusi mentionat este ca volumul tranzactiilor cu portofolii de credite neperformante a crescut semnificativ in ultimii 3 ani in conditiile intensificarii curatirii portofoliilor de credite la nivelul bancilor din Romania si, in egala masura, in conditiile unor preturi de vanzare in crestere care au reflectat atractivitatea ridicata a acestor active din partea cumparatorilor.
Rep: Care sunt estimarile Dvs pentru 2018: piata tranzactiilor cu NPL va stagna, se va contracta sau va creste?
Cezar Furtuna: Asa cum am mentionat mai sus, impactul fiscal al tranzactiilor cu portofolii de credite poate fi influentat de circumstantele specifice ale fiecarei tranzactii, printre care, modalitatea de reflectare contabila a tranzactiei, clasificarea creditelor din punct de vedere al performantei, care determina gradul de acoperire cu ajustari pentru depreciere. Tinand cont de gradul de incertitudine pe care aplicarea in practica a noilor reglementari fiscale il poate induce in piata, este de asteptat ca, cel putin in prima parte a anului 2018, aceasta incertitudine sa conduca la o stagnare a tranzactiilor cu portofolii de credite pana la o reasezare a pietei in urma clarificarii tuturor aspectelor fiscale interpretabile. Acestea fiind mentionate, suntem la curent cu o relativa ingrijorare care exista in acest moment in piata legata de un potential efect negativ al modifcarii introduse in Codul fiscal asupra evolutiei ratei creditelor neperformante la nivelul pietei bancare din Romania.
Context
Bancile locale au vandut anul trecut creditele neperformante acordate frmelor la un pret mediu de 9% din valoarea nominala a imprumutului, in timp ce in cazul imprumuturilor acordate persoanelor fizice, pretul mediu a fost de 12%, potrivit unei analize a lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.
Creditele neperformante corporate vandute de bancile romanesti in 2016 au insumat 437 milioane de euro, iar cele date persoanelor fizice au fost de 288 milioane de euro. In perioada 2014-2016 pretul de vanￂzare al creditelor neperformante pe segmentul companiilor a fost in medie de 8,5% din valoarea nominala a portofoliilor, insa au existat variatii mari de la an la an.
In cazul creditelor acordate populatiei pretul mediu din perioada 2008-2016 incasat de banci pentru vanzarea creditelor neperformante s-a situat la 10%.
Oficiali din Guvern au acuzat recent bancile ca ar fi gasit o solutie de a evita plata impozitului pe profit prin vanzarea creditelor neperformante catre firme proprii, tip offshore.
Firmele din BIG4 auditeaza cea mai mare parte a bancilor din top10 care opereaza in Romania. BCR, BRD-SocGen şi Raiffeisen Bank i-au avut ca auditor pe cei de la EY, in vreme ce ING Bank, CEC Bank şi Alpha Bank au fost auditati de KPMG. Deloitte a fost auditorul UniCredit şi Garanti Bank, iar PwC a auditat Banca Transilvania şi Bancpost
