Consiliul Fiscal, despre rectificarea bugetara: Am identificat mai multe elemente de natura sa sugereze vulnerabilizarea finantelor publice pe termen mediu

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 13 septembrie 2017, 16:13 Economie | Finanţe & Bănci

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal
Foto: HotNews.ro
 documente
(13 Sep 2017) PDF, 917KB
"Consiliul fiscal identifica cu prilejul constructiei bugetare initiale mai multe elemente de natura sa sugereze vulnerabilizarea finantelor publice pe termen mediu in conditiile inregistrarii unei deviatii de amploare de la obiectivul pe termen mediu", se arata in opinia transmisa miercuri de catre autoritatea independenta cu privire la proiectul rectificarii bugetare.

"Cresterea economica peste asteptari nu a fost de natura sa asigure convergenta veniturilor fiscale incasate cu tintele programate, asa cum ar fi fost de asteptat, iar evaluarile initiale asupra necesarului suplimentar de cheltuieli curente (subdimensionarea cheltuielilor identificata de Consiliul fiscal) au fost depasite substantial in executia bugetara. Evitarea depasirii plafonului de deficit apare drept realizabila doar ca urmare a reducerii masive a investitiilor publice comparativ cu nivelul programat, inversarii unor reduceri de taxe operate in trecut si introducerii unor masuri discretionare suplimentare de natura veniturilor, precum si unor varsaminte extraordinare de dividende din partea companiilor de stat. Elementele de mai sus determina Consiliul fiscal sa recomande Guvernului elaborarea urgenta a unui plan de masuri pentru anii viitori in vederea reinscrierii deficitului bugetar pe o traiectorie convergenta cu obiectivul pe termen mediu, asa cum de altfel reclama atat LRFB, cat si tratatele europene al caror Romania este semnatar", se mai arata in documentul publicat de Consiliul Fiscal.

Ce mai spune autoritatea independenta:
  • Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt revizuite ascendent cu 1.873,6 milioane lei (net de impactul schemei de compensare de tip swap), reflectând însă evoluții divergente la nivelul veniturilor fiscale și din contribuții sociale (care depind în mod direct de evoluțiile macroeconomice) și a celor nefiscale (ca urmare a unor distribuții extraordinare de dividende de către companiile de stat solicitate de către Guvern).
  • Astfel, în pofida unei creșteri economice care se conturează drept superioară estimărilor inițiale și cu o structură mai favorabilă încasărilor bugetare, execuția veniturilor fiscale și din contribuții sociale la finele primului semestru se situa sub nivelul programat, cu un grad de realizare de doar 97,44% (cu 2.682 milioane lei sub nivelul programat), în principal ca urmare a evoluțiilor slabe la nivelul încasărilor din impozitul pe profit și a celor din impozite indirecte (TVA și accize), doar parțial compensate de supraperformanța înregistrată la nivelul contribuțiilor sociale.
  • Chiar în condițiile reintroducerii supraaccizei la combustibili eliminate la începutul anului și a adoptării unor măsuri discreționare suplimentare pe partea de venituri (baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajator pentru angajații cu timp parțial se situează cel puțin la nivelul salariului minim, majorarea accizei la țigarete), agregatul venituri fiscale plus contribuții sociale este revizuit în scădere în contextul rectificării bugetare cu 1.077 milioane lei.
  • Consiliul fiscal identifică un risc semnificativ de nerealizare a veniturilor din TVA, evaluat la circa 1 miliard de lei, în pofida evoluțiilor favorabile consemnate pe parcursul lunilor iulie și august, însă acesta este diminuat într-o anumită măsură de probabilitatea semnificativă a consemnării unor venituri mai mari decât cele preconizate la nivelul încasărilor din impozitul pe venit și salarii și a celor din contribuții sociale, pe fondul unei creșteri foarte rapide a salariilor din economie.
  • Evoluțiile nefavorabile mai sus menționate la nivelul agregatului venituri fiscale și din contribuții sociale apar însă reduse ca amploare în comparație cu dimensiunea necesarului suplimentar de alocări bugetare aferent cheltuielilor de personal și celor de asistență socială (revizuite ascendent cu 8.370 milioane lei, respectiv 1% din PIB). În aceste condiții, încadrarea în plafonul de deficit de 3% din PIB este posibilă doar în contextul unei revizuiri descendente masive a cheltuielilor de investiții (-10,6 miliarde lei, în principal pe seama reducerii cheltuielilor aferente proiectelor de investiții cu finanțare europeană nerambursabilă), și a solicitării în mod discreționar a unei distribuții extraordinare de dividende adresate companiilor de stat (care explică în mare măsură majorarea cu 3,3 miliarde lei a veniturilor nefiscale). Deși astfel de măsuri creează probabil premisele evitării depășirii țintei de deficit în acest an, situația din 2017 este de natură să complice considerabil construcția bugetară în anii următori.
  • În primul rand, distribuția unui super-dividend in 2017 din rezervele acumulate în anii anteriori de către companiile de stat este prin natura lui un eveniment singular, ori creșterile de cheltuieli curente pe care acesta le acoperă parțial sunt de natură permanentă. Se acoperă astfel presiuni din partea unor cheltuieli permanente din resurse temporare, ceea ce este total contraindicat. În al doilea rand, reduceri suplimentare de cheltuieli de investiții în condițiile continuării presiunilor din partea cheltuielilor curente, dincolo de nedezirabilitatea lor din perspectiva necesarului de infrastructură al țării, apar drept greu de realizat în condițiile în care intensificarea probabilă a absorbției de fonduri structurale și de coeziune în anii viitori va reclama creșteri ale volumului cheltuielilor de cofinanțare și neeligibile în anii următori.
  • Cu o singură excepție (și aceea doar parțială), proiectul de rectificare nu respectă regulile fiscale instituite de LRFB. Comparativ cu bugetul aprobat inițial, proiectul de rectificare majorează veniturile și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat (BGC) cu 1,7, respectiv, 2,35 miliarde lei, antrenând o majorare a deficitului programat cu 644,5 milioane lei. Dată fiind revizuirea ascendentă cu 493,9 milioane lei a cheltuielilor cu dobânzile, deficitul primar al bugetului general consolidat este programat să crească cu 150,6 milioane lei.
  • Plafoanele aferente deficitului și deficitului primar ale BGC sunt astfel depășite, ceea ce antrenează nerespectarea regulii fiscale instituite de art. 12 lit. b) al LRFB. În condițiile în care nivelul produsului intern brut nominal este majorat (decizie justificată, dată fiind evoluția agregatului înregistrată în primele 6 luni ale anului) cu 21,9 miliarde lei, nivelul exprimat ca procent în PIB al deficitului se menține la 2,96%, plafonul definit pentru anul în curs de Legea nr. 5/2017, ceea ce face ca proiectul de rectificare să respecte parțial regula definită de art. 12 lit. a) al LRFB, conform căreia „soldul bugetului general consolidat şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăși plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din Strategia Fiscal-Bugetară pentru primii 2 ani acoperiți de aceasta”.
Abateri suplimentare de la regulile instituite de LRFB intervin pe fondul revizuirilor ce survin la nivelul cheltuielilor bugetare după cum urmează:
  •  Nivelul prevăzut în propunerea de rectificare bugetară pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat (68,93 miliarde de lei, respectiv 8,23% din PIB) depășește plafoanele definite de Legea nr. 5/2017 atât pentru cuantumul nominal (cu 5,46 miliarde de lei), cât și pentru cel exprimat ca procent din PIB (cu 0,4 pp, în pofida revizuirii ascendente a PIB nominal comparativ cu estimarea folosită în construcția bugetară inițială mai sus menționată). Absența conformării cu regulile fiscale intervine așadar la nivelul celor instituite de Legea nr. 69/2010 la art. 12 lit. a) (pentru nivelul exprimat ca procent în PIB) și lit. c) (pentru nivelul nominal), precum și la nivelul celei instituite de art. 17 alin. 2 care interzice majorarea cheltuielilor de personal cu prilejul rectificărilor bugetare.
  •  Nivelul programat al cheltuielilor totale ale BGC, exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori (259,31 miliarde), depășește plafonul corespunzător definit de Legea nr. 5/2017 cu 2,78 miliarde lei. Lipsa conformării cu regulile fiscale intervine la nivelul celei instituite de art. 12 lit. c) al LRFB, precum și în ceea ce o privește pe cea definită de art. 24, care permite majorarea, în contextul rectificărilor bugetare, a cheltuielilor totale ale BGC (nete de asistența financiară din partea UE și a altor donatori) exclusiv în situația în care aceasta se realizează pentru serviciul datoriei publice sau pentru plata contribuției României la bugetul UE. Dat fiind faptul că majorarea cheltuielilor totale se datorează și suplimentării sumelor aferente cheltuielilor cu dobânzile (cu 493,9 milioane lei) precum și celor destinate plății contribuției României la bugetul UE (componenta „alte transferuri” la nivelul bugetului MFP este suplimentată cu circa 990 milioane lei ca urmare a revizuirii sumelor alocate plății contribuției României la bugetul UE1), depășirea plafonului statuat de Legea nr. 338/2015 apare drept parțial justificată din perspectiva regulilor fiscale (în limita sumelor respective). Lipsa caracterului constrângător și inoperabilitatea de facto a regulilor fiscale reprezintă aspecte asupra cărora Consiliul fiscal a atras atenția în mod repetat în ultimii ani în contextul opiniilor emise și rapoartelor sale, însă amplitudinea depășirii plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru anul în curs este fără precedent.
Vezi in atasament sau aici, opinia integrala a Consiliului Fiscal.


Citeste mai multe despre   












Material sustinut de Siemens

"Comorile" detinute de primarii: cum pot fi folosite marile baze de date pentru a imbunatati serviciile oferite cetatenilor. Studiu de caz City Pulse

Brasovul si orasul Aarhus din Danemarca au luat parte timp de trei ani la un proiect inedit de cercetare - City Pulse, finantat de Uniunea Europeana. Pe scurt, scopul proiectului a fost sa colecteze si sa coreleze cat mai multe date despre cele doua orase, iar pe baza acestora primariile sau companiile sa dezvolte aplicatii gratuite care sa imbunatateasca serviciile oferite cetatenilor.

1937 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    Mda . (Miercuri, 13 septembrie 2017, 16:17)

    si_mort_va_vad [utilizator]

    Maine la prima ora e ANAF-ul peste aceasta autoritate independenta , pardon , impertinenta ...
    • +4 (4 voturi)    
      daaaa (Miercuri, 13 septembrie 2017, 16:28)

      gogu_milogu [utilizator] i-a raspuns lui si_mort_va_vad

      sa-i intrebe de unde au bani de internet sa scrie toate astea..... si daca e soros CEO la ei


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version