"Traim un paradox. In loc sa organizam o conferinta in care sa sarbatorim cea mai mare crestere economica si somajul cel mai mic, facem azi o conferinta in care sa transmiteam o mare ingrijorare. Suntem convinsi ca Romania ar putea ajunge la 10% crestere economica, daca facem ce trebuie. Sau putem retrai momentele din 2009-2010, daca facem ce nu trebuie. Lipsa unui dialog real intre mediul de afaceri si autoritati este distrugatoare pentru economie. Am vazut cu totii propunerile venite de la Finante. Sunt 11 acte normative care au schimbat anul acesta Codul Fiscal. Unele erau in Programul de Guvernare. Mesajul nostru este simplu: haideti sa tragem aer in piept si sa ne luam 3-4 luni, cat e nevoie, pentru a face un studiu de impact ca sa nu mai schimbam apoi conjunctura ficala. Nimic nu ne grabeste sa implementam cu hei-rupul aceste masuri", a declarat miercuri Dragos Anastasiu, presedintele Camerei de Comert romano-germane, la o conferinta comuna a Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei.
Oficilali ai AmCham Romania si-au exprimat la randul lor ingrijorarea cu privire la impactul masurilor de politica fiscala anuntate recent, atat din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cat si din punct de vedere al sustenabilitatii bugetare. In plus, aceste masuri multiple intervin la scurt timp dupa introducerea mai multor modificari de politica fiscala, in acelasi regim de adoptare rapida, ceea ce creeaza instabilitate si confuzie in mediul de afaceri cu privire la impactul al acestormasuri precum si cu privire la procedura lor de implementare.
În viziunea AmCham Romania, atât frecvența modificărilor fiscale adoptate în regim de urgență, cât şi impactul financiar şi administrativ, îngreunează derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanța economică şi în economia în ansamblu, afectând competitivitatea economică a ţării şi capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabilă a economiei românești.
Este îngrijorător impactul bugetar negativ generat de pachetul de măsuri fiscale anunţate, de aproximativ 5 miliarde lei în anul 2018 şi între 3 şi 4 miliarde în anii 2019 – 202, ceea ce poate conduce la frânarea unei evoluţii sustenabile a economiei, şi ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori. Considerăm că trebuie evitate orice măsuri care ar putea atrage creşteri viitoare de taxe şi impozite sau scăderea/reducerea finanţării pentru investiţii în infrastructură, educație, sănătate, cercetare, etc. care să susţină dezvoltarea României.
Între propunerile cu cel mai amplu impact este mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Deşi motivaţia şi beneficiile acestei modificări continuă să fie neclare, sunt evidente implicaţiile negative la nivelul pieţei forţei de muncă, atât în termeni de costuri salariale, cât şi prin revenirea la unele tratamente fiscale discriminatorii între diverse categorii de contribuabili. Asftel de factori vor încuraja migrarea către forme alternative de impozitare a muncii şi implicit vor accentua impactul bugetar negativ, creând presiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă. Industria IT, una dintre cele mai performante industrii cu are un aport însemnat la PIB-ul României, va fi printre cele mai afectate de o astfel de abordare.
Cu privire la impozitul pe profit, considerăm termenul de intrare în vigoare mult prea apropiat în raport cu stadiul pregătirii pentru implementarea ATAD. Având în vedere impactul la nivelul finanţării investiţiilor se justifică o reanalizare a acestei propuneri în sensul creşterii pragului de deductibilitate. Complexitatea unor mecanisme precum regulile legate de societățile controlate de entități străine sau taxarea la ieşire, impun alocarea unei perioade suficiente de pregătire, adecvată nivelului incipient de educație fiscală cu privire la aceste concepte în România, pentru a evita dificultăți la nivelul contribuabililor în etapa de implementare.
Pentru tot pachetul de măsuri este nevoie de un dialog real, constructiv care să analizeze în profunzime agrumentele şi implicaţiile tuturor prevederilor, cu respectarea termenului legal privind transparenţa publică şi acordarea unei perioade de minimum 6 luni înainte de intrarea în vigoare a legislaţiei. Deşi prezentate drept măsuri de stimulare a creşterii economice, unele dintre măsuri, precum impozitul pentru microintreprinderi raportat la cifra de afaceri ar putea avea un efect contrar. Având în vedere structura companiilor din România după cifra de afaceri – cu 80% din companii au cifra de afaceri sub 1
milion EUR, activitatea acestora ar putea fi impactată în mod negativ din punct de vedere financiar, de aceea credem că se impune ca măsura să fie opţională. Considerăm că este nevoie de o analiză aprofundată pentru a evalua riscul de noi insolvenţe din rândul acestei categorii de societăţi, precum şi impactul asupra gradului de colectare a veniturilor bugetare.
AmCham Romania reiterează nevoia ca politica fiscală să fie parte integrantă a unei viziuni economice pe termen mediu şi lung pentru România şi a unei abordări strategice, care să respecte fără excepţii principiile stabilităţii şi predictibilităţii statutate chiar în Codul Fiscal. Membrii AmCham Romania salută demersul de modernizare a cadrului legislativ- fiscal şi îşi exprimă şi pe această cale disponibilitatea de a participa în mod activ la consultările derulate în acest acest context.
Cu toate acestea, cu privire la toate măsurile menţionate mai sus, considerăm că sunt prea complexe pentru a fi adoptate prin Ordonanță de Urgenţă, fiind recomandat cursul legislativ normal ce ar permite şi un cadru de consultări necesare cu toate părţile implicate şi afectate.
0
4
