"Impactul pachetului de modificari fiscale implica o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, in timp ce o evaluare a masurilor de compensare identificate in Nota de fundamentare nu indica acoperirea in intregime a acesteia. Cu toate acestea, o asemenea abordare nu este potrivita - impactul identificat este conditionat de ipotezele cu privire la cresterea salariilor brute care au drept sursa de provenienta inclusiv cresterea masiva a remunerarii salariatilor din sectorul public in baza legii salarizarii unitare, cu consecinte majore asupra dimensiunii cheltuielilor bugetare", se arata in opinia transmisa vineri de Consiliul Fiscal (vezi integral opinia in atasament).
- Art. 21 al Legii Responsabilitatii Fiscal-Bugetare conditioneaza avizul pozitiv al Consiliului fiscal de faptul ca impactul masurilor propuse a fost luat in calcul in prognoza si nu afecteaza atingerea tintelor bugetare anuale si pe termen mediu.
- Consiliul fiscal nu poate certifica, in lipsa unei constructii bugetare complete, respectarea tintelor bugetare asumate prin Strategia Fiscal-Bugetara si, in esenta, nedepasirea nivelului de 3% din PIB al deficitului bugetului general consolidat in 2018 (in fapt, deficitul bugetar efectiv ar trebui sa scada semnificativ in anii urmatori pentru a respecta angajamentele asumate de Romania la nivel european, in special cele legate de Compactul fiscal).
- Consiliul fiscal considera ca propunerea de modificare a Codului fiscal este de natura sa contribuie la largirea deficitului bugetar efectiv si a celui structural.
- Consiliul fiscal avizeaza negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, neputand certifica, in lipsa unei constructii bugetare complete, faptul ca tintele bugetare anuale si pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetara 2017-2019 nu vor fi depasite, in conditiile in care acestea din urma sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne si cu tratatele europene.
Aspectele relevante pentru calculul de impact privesc in principal comportamentul salariilor brute ca raspuns la modificarile legislative propuse (in speta trecerea aproape in intregime a contributiilor sociale in sarcina angajatului) si nivelul transferurilor catre pilonul II de pensii:
- Ipoteza MFP este ca salariul mediu brut se va majora suplimentar comparativ cu scenariul de baza cu 21,8% (pana la un nivel de 4.162 lei) sub efectul combinat al majorarii salariului minim (de la 1.550 in scenariul de baza la 1.900 de lei), cresterii cu 25% a salariilor in sectorul public de la 1 ianuarie 2018 si a transferarii catre angajati de catre angajatorii din sectorul privat, sub forma majorarii salariului brut, a intregii economii de cheltuieli care survine din reducerea contributiilor sociale din sarcina angajatorului. Calculele Consiliului fiscal (vezi Anexa 1) indica faptul ca o crestere a salariului brut cu 19,9% este suficienta pentru a preveni o reducere nominala a salariului net, fara ca aceasta crestere sa antreneze o majorare a costurilor salariului mediu brut ale angajatorului1.
Transferurile catre pilonul II sunt presupuse a creste, atat in scenariul de baza, cat si in cel ce incorporeaza modificarile Codului fiscal, de la 5,1% la 6%, rezultand o medie ponderata anuala a cuantumului transferurilor de 5,85%, in ipoteza in care transferurile efective la noua cota ar deveni operabile din luna martie 2018. Modificarea acestui parametru (probabil in sensul reducerii cotei transferate la 3,75% conform declaratiilor publice) este mentionata insa in nota de fundamentare in calitate de posibila sursa de acoperire a impactului pachetului legislativ.
Date fiind ipotezele mai sus descrise, impactul masurilor bugetare mai sus mentionate relativ la scenariul de baza la nivelul anului 2018 este :
- 1. Contributii sociale:
a. La nivelul contributiilor aferente veniturilor din salarii (exclusiv cele ce revin veniturilor din activitati independente), modificarea nivelului agregat al contributiilor sociale de la 39,25% (16,5% in sarcina angajatului si 22,75% in cea a angajatorului) la 37,25% (35% in sarcina angajatului si 2,25% in sarcina angajatorului) este mai mult decat compensata de cresterea suplimentara de 21,8% presupusa la nivelul salariului brut (in ipoteza in care angajatorii din sectorul privat vor mari salariile brute astfel incat salariile nete sa nu scada relativ la scenariul de baza). Sub aceste ipoteze, veniturile din contributii sociale ar fi mai mari cu circa 9 miliarde de lei comparativ cu cele din scenariul de baza.
b. La nivelul contributiilor sociale aferente veniturilor din activitati independente, prin eliminarea obligativitatii platii CAS si CASS pentru cei ce obtin venituri inferioare salariului minim si pentru cei ce obtin venituri salariale ori asimilate salariilor pentru care sunt asigurati in sistemul public, numarul de contribuabili este presupus a se reduce drastic, cu circa 213,6 mii in cazul CAS (pana la un numar de doar 27,6 mii de contribuabili) respectiv cu circa 305 mii in cazul CASS (pana la un numar de doar 154 de mii de contribuabili). Impreuna cu aceasta reducere a numarului de contribuabili, modificarea cotelor aplicabile de CAS si CASS (de la 10,5% la 25%, respectiv de la 5,5% la 10%), concomitent cu redefinirea bazelor de calcul ale contributiilor (de la un nivel minim de 35% din salariul mediu folosit la fundamentarea BASS la salariul minim pe economie in cazul CAS, respectiv de la nivelul venitului realizat la salariul minim in cazul CASS), conduc la o pierdere de venituri din contributii sociale de circa 640 milioane de lei (din care 170 de milioane de lei la nivelul CAS si 470 milioane de lei la nivelul CASS).
- 2. Impozitul pe venit:
a. Reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% este estimata a genera venituri inferioare celor din scenariul de baza cu circa 12,7 miliarde de lei, pierderile de venituri la nivelul altor venituri decat cele din salarii fiind de circa 1,4 miliarde lei.
b. Cresterea nivelului deducerilor personale este estimata a genera pierderi de venituri de circa 867 milioane de lei relativ la scenariul de baza.
- 3. Impozitul pe venitul intreprinderilor
a. Majorarea limitei de incadrare in sistemul de impunere a microintreprinderilor de la o cifra de afaceri de 500 de mii de euro la 1 milion de euro este evaluata a genera pierderi de venituri (relativ la scenariul de baza) de 214 milioane de lei pentru 3 trimestre de aplicare in 2018 (anualizat 285 milioane lei).
Luate impreuna, modificarile propuse ale Codului fiscal ar genera in 2018 o pierdere de venituri la nivelul bugetului consolidat de 5,2 miliarde lei (0,6% din PIB) comparativ cu scenariul de baza.
In Nota de fundamentare a proiectului de act normativ, sunt enuntate drept surse de compensare impactul pozitiv al masurilor privind plata defalcata a TVA, majorarea varsamintelor de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate (OUG nr. 60/2017) si promovarea unui act normativ de modificare a sistemului de contributie la fondurile de pensii administrate privat. In opinia Consiliului fiscal, este dificil de facut ex-ante o evaluare a eventualului plus de venituri pe care l-ar genera plata defalcata a TVA.
Plusul de venituri bugetare pe care l-ar aduce prevederile OUG nr. 60/2017, conform Notei de fundamentare a acesteia, este deja destinat acoperirii cresterii prestatiilor sociale destinate persoanelor adulte cu handicap si familiilor copiilor cu handicap, cu un efect net relevant exclusiv la nivelul anului 2018 (158 milioane de lei) in conditiile in care unele dintre majorarile de prestatii survin la jumatatea anului 2018. Cu toate acestea, cresterea salariului minim brut de la 1.550 lei in scenariul de baza la 1.900 lei in conditiile modificarilor Codului fiscal ar genera venituri suplimentare comparativ cu cele identificate in Nota de fundamentare a OUG nr. 60/2017 de circa 240 milioane lei. In fine, o eventuala limitare a transferurilor catre pilonul II la 3,75 pp din contributia de asigurari sociale (comparativ cu ipoteza din scenariul de baza a unui nivel efectiv de 5,85 pp in 2018) ar avea insa un impact major la nivelul pierderii de venituri calculate aferente masurilor de modificare
1
3
