Politica fiscala e cu pedala impinsa la maxim si nu mai are spatiu de manevra in cazul unei crize, cea monetara merge cu dobanzi real-negative cel putin pana in ianuarie, stimuland consumul de import si nici Statelor Unite nu le merge prea bine- acesta a fost avertismentul dat vineri de economistul sef al Bancii Transilvania, Andrei Radulescu, cunoscut in piata pentru scrupulozitatea cu care combina si analizeaza datele macro. (vezi prezentarea facuta de primul economist al Bancii Transilvania in atasament), sau

Andrei Radulescu, BTFoto: LinkedIn

Asculta mai jos interventia lui Radulescu.

Descarca fisierul audio in format MP3

  • In economie, comportamentul este ciclic. Deciziile se iau de catre oameni, iar comportamentele acestora nu este uniform. El tinde sa atinga extreme- in faza de crestere merge spre euforie, iar cand increderea scade, merge spre depresiune. Ne apropiem de finalul ciclului economic post-criza, noi ne asteptam ca din toamna viitoare somajul in SUA sa inceapa sa creasca.
  • Suntem in faza de varf, suntem in epoca lui "everything is bubbled"- bursa americana, piata imobiliara, piata titlurilor de stat sunt supraevaluate si la maxime istorice. In ultima perioada asistam la o deteriorare a productivitatii insotita de o dinamica in scadere a crearii a locurilor de unca. Acest decalaj trebuie corectat in viitor.
  • Avem o divergenta intre accelerarea consumului si deteriorarea climatului investitional. In ultimele trimestre investitiile au scazut. IT-ul este steaua economiei post-criza si va deveni probabil al treilea sector in economie pana la sfarsitul acestui an, dupa industrie, transport si comert.
  • Dar avem si intoarcerea deficitelor, accelerarea economiei din ultimele trimestre fiind acompaniata de deteriorarea contului curent. Finantele publice au deja pedala impinsa la maxim. Din 2015, turatia peste potential a economiei e insotita de deteriorarea deficitului structural, procentul acestuia in PIB ar putea depasi anul acesta 4% in PIB.
  • Clar, politica fiscala-bugetara  este prociclica iar politica de venituri a contribuit la cresterea semnificativa a salariilor.
  • Avem si o politica monetara relaxata si aplicam regula lui Taylor (una dintre cele mai aplicate reguli de politica monetara-care spune ca o banca centrala ar trebui sa tina cont la stabilirea ratei dobanzii de doua elemente: rata inflatiei si decalajul dintre PIB realizat si PIB potential (output gap). Din acest punct de vedere, BNR s-a abatut de la aceasta regula de cateva trimestre, dupa ce a urmat-o pe parcursul ultimilor 12 ani.  Vom avea cel putin 3 luni - pana in ianuarie- in care dobanda de politica monetara va fi sub inflatie, ceea ce inseamna ca vom avea o dobanda real negativa care va stimula de fapt consumul, dar nu consumul de bunuri si servicii interne ci pe cel de import.
  • Asadar, suntem la finalul lui 2017, cu o politica fiscala fara spatiu de manevra, cu pedala impinsa la maxim, daca vne o criza nu  mai are cum sa intervina ca nu are de unde. Practic, noi nu avem un buget pentru 2018 si fiind foarte greu de construit unul, asa ca s-au luat masuri de a interveni mai agresiv in economie, aceste interventii creaza distorsiuni care se intorc impotriva dinamicii economiei pe termen mediu si lung. Vom asista la o decelerare si la o convergenta spre ritmul potential.
  • Primele proiectii  pentru 2020 aratau un ritm de 2.6%, ceea ce pentru o economie ca a noastra este foarte putin  si nu excludem posibilitatea unei recesiuni tehnice pana la sfarsitul acestui deceniu. S-a redus puternic economia informala- in ultimii 4 ani viteza nominala de crestere a PIB-ului nominal a fost de circa 10 miliarde de euro anual.
  • Sectorul privat este foarte prudent in a investi si din cauza distorsiunilor generate de semnalele privind interventiile agresive ale Statului in economie.
  • Am avut doi ani de scadere a preturilor dar nu din cauza impactului dintre cerere si oferta, ci a a fost o scadere artificila, bazata pe reducerea TVA. Drept pentru care inflatia revine puternic, la anul fiind aproape tripla. De la 1%, la 3.1% ! Evident, BNR va trebui sa reactioneze, pentru a nu stimula si mai mult consumul. Avem si problema datoriei publice, daca stam si ne gandim ca PIB-ul creste nominal cu 10 miliarde de lei anual, iar datoria ramanand la 38-39% din PIB, inseamna ca ea creste in valoare nominala. Atentie, in 2007 aeam 12% datorie si aveam spatiu de manevra pentru a interveni in caz de criza. Acum, suntem cu pedala deficitului la maxim, costuri de finantare in crestere si avem si presiunea pe depreciere a leului.
  • Ma astept ca Banca Centrala sa inceapa sa majoreze rata de dobanda de politica monetara incepand cu urmatoarea sedinta, care este pe 8 ianuarie, si cred ca va fi un ciclu de aproximativ 8 majorari ale ratei de dobanda de politica monetara... Ma astept ca rata de dobanda de politica monetara sa creasca si sa fie un ciclu de aproximativ 8 sedinte de crestere cu 0,25%. Acesta inseamna ca, foarte probabil, rata de dobanda de politica monetara spre sfarsitul anului viitor se va indrepta spre 3-3,5%.
  • "Nu stiu daca va fi capabil (statul) sau va dori sa reduca cheltuielile, dar daca nu va putea sa reduca chetuielile, pentru ca e foarte greu sa faci reforma administratiei publice, automat probabil unele taxe vor trebui majorate, astfel incat aceasta presiune din partea pietei in materie de costuri de finantare sa fie atenuanta. Si, nu in ultimul rand, sa privim la ce s-a intamplat cu investitiile publice in ultimul an. Este clar ca statul trebuie sa reia investitiile publice. Acestea sunt necesare nu numai pentru programele pe termen scurt, pentru 100 de ani de la Unire sau pentru pregatirea presedintiei Uniunii Europene ori pentru pregatirea Euro 2020, dar efectiv in ultimii ani investitiile publice si in ciclul economic post-criza investitiile publice au fost sacrificate", a mai atras atentia Radulescu.