Directorul Directiei de Stabilitate Financiara din cadrul BNR, Eugen Radulescu, a declarat joi, la Sinaia, ca provocarile economiei de acum seamana cu cele din anii 2006-2008, fara a avea amploarea de atunci, dar o eventuala recesiune in Europa ar putea antrena efecte mult mai severe in Romania. "O eventuala recesiune la nivel european ar putea antrena efecte mult mai severe in Romania", a declarat, potrivit Mediafax, Eugen Radulescu, la seminarul EU-COFILE organizat, la Sinaia, de Banca Nationala a Romaniei (BNR), Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si Alpha Bank. El a precizat ca opiniile astfel prezentate nu agajeaza in niciun fel Banca Nationala, ci sunt consideratii personale, pe care le exprima ca economist.

Eugen Radulescu, directorul Directiei de StabilitateFoto: Contributors.ro

"In prezent, ca si in anii 2006-2008, politicile puternic pro-ciclice au determinat accelerarea mult peste potential a cresterii economice. Dar deficitul de cont curent, care ajunsese in acea perioada la niveluri cu totul exceptionale (13,8% din PIB in anul 2007, respectiv 11,8% din PIB in anul 2008), se mentine acum in limite gestionabile (2,5% din PIB in trimestrul III 2017)", a mai spus Radulescu.

Politicile pro-ciclice din perioada 2006-2008 au provocat, de asemenea, "generarea unor cheltuieli bugetare permanente pe seama unor venituri exceptionale (de exemplu, cresterea excesiva si nediferentiata a pensiilor), cresterea rapida a datoriei publice (de la 12,7% din PIB in anul 2007 la 23,2% din PIB in anul 2009) si epuizarea oricarei resurse pentru politici contra-ciclice in perioada de recesiune care a urmat", mai considera Radulescu.

Oficialul BNR a arătat şi unde suntem acum:

- cresterea economica este la valori peste potential (+7% in 3 trimestre 2017);

- deficitul de cont curent se mentine in limite gestionabile, dar Romania este una din putinele tari din UE cu deficite semnificative si in crestere;

- autoritatile si-au asumat angajamentul de a mentine in continuare deficitul public sub 3% din PIB (Comisia Europeana a cerut reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,8% din PIB);

- apropierea periculoasa de pragul suportabil, in conditiile Romaniei, a datoriei publice - 37,6% din PIB 2016, fata de un nivel maxim estimat la 40-45% din PIB, la costurile actuale.

"In plus, cresterea masiva a cheltuielilor salariale din buget reprezinta o povara insuportabila pentru anii urmatori, chiar si fara acordarea in continuare a majorarilor de salarii promise. Limitarea drastica a cheltuielilor de capital in cadrul bugetului are ca efecte, intre altele, reducerea capacitatii de atragere a fondurilor europene". Iar prognozele Comisiei Europene "indica majorarea continua a deficitului bugetar si in anii urmatori (pana la 3,9% din PIB in anul 2018)", a mai aratat Eugen Radulescu.