"Mentinerea unor finante publice sanatoase si recuperarea rapida a decalajului important in privinta veniturilor bugetare, indeosebi de natura fiscala, care ne separa de tarile din zona euro, apreciem ca se poate realiza numai prin imbunatatirea regimului fiscal actual, in sensul trecerii de la cota unica la impozitul progresiv pe venitul global", e de parere primul viceguvernator al BNR, Florin Georgescu. Potrivit acestuia, din cele 19 tari din zona euro, numai Estonia si Lituania aplica, in prezent, regimul cotei unice, cu mentiunea ca Slovacia l-a practicat, dar a trecut la impozitarea progresiva a veniturilor globale in anul 2013, iar Letonia va proceda in mod similar, incepand cu anul 2018.
Numai instrumentul impozitului progresiv pe venitul global poate actiona ca un stabilizator fiscal automat eficient, asa cum se procedeaza in statele avansate europene, mai spune Georgescu. Acest mecanism de impozitare a veniturilor a fost introdus inca de la inceputul secolului al XX-lea in tarile dezvoltate economic, astfel: Marea Britanie - in anul 1909, SUA - 1913, Franta - 1914. In Europa de Nord, cea Continentala si in Japonia introducerea impozitului progresiv pe venitul global a avut loc chiar inaintea statelor mentionate: Danemarca - in anul 1870, Japonia - 1887, Prusia - 1890, Suedia - 1903.
In Romania, dupa anul 1989, impozitul progresiv pe venitul global a fost aplicat timp de numai 5 ani, in perioada 2000-2004 (pana in anul 2000 s-a practicat impozitul progresiv numai pe salarii), deoarece din 2005 s-a trecut la cota unica, renuntandu-se, pe langa principiul progresivitatii, si la cel al globalizarii veniturilor (ceea ce a redus substantial gama deducerilor fiscale si a eficientei aplicarii acestora, din cauza necunoasterii veniturilor totale ale fiecarei persoane fizice).
"Rolul globalizarii veniturilor, dincolo de cunoasterea distributiei castigurilor banesti in societate, este reprezentat de aplicarea unui sistem stimulativ si corect de deduceri fiscale pentru comportamente individuale pozitive din punct de vedere economic si social (economisire prin sisteme private de pensii si ingrijirea sanatatii, achizitia sau construirea primei locuinte, asigurarea locuintelor, sponsorizarea entitatilor non-profit in domeniile sanatate, educatie, cultura, sport, religie etc.), totul in conditiile anumitor plafoane de venit", explica fostul ministru de Finante.
In opinia lui Florin Georgescu, eficienta sistemului de deduceri este demonstrata de rezultatele aplicarii acestuia in perioada 2000-2004, care se prezinta astfel: in medie, numarul anual al persoanelor, care dupa globalizare, au primit restituiri de la buget, fata de sumele achitate initial ca impozite, a fost de 75% din totalul contribuabililor care au depus declaratii fiscale, iar valoarea restituirilor a reprezentat 64% din totalul diferentelor calculate (de platit catre si de restituit de la buget). Rezulta ca numai 25% din totalul persoanelor declarante au platit sume suplimentare catre buget, fata de cele achitate pe parcursul anului anterior, iar valoarea totala a acestora a reprezentat doar 36% din cuantumul diferentelor calculate.
"Chiar daca sumele restituite de la buget au fost mai mari decat cele incasate suplimentar de stat nu a existat un impact negativ asupra veniturilor bugetare si nici asupra deficitului. Aceasta, intrucat beneficiarii restituirilor (in anul 2004 spre exemplu) alocasera eficient, potrivit interesului individual, importante sume din propria economisire, inca din cursul anului anterior (anul 2003 in acest exemplu), pentru actiuni care generasera, deja, efecte favorabile in plan economic si social, (sustinerea aplicarii sistemului de globalizare a veniturilor cu aplicarea unei game mai extinse a deducerilor fiscale stimulative, in conditiile cotei unice, am prezentat-o public in luna iulie 2015)", mai spune Georgescu.
In prezent, lipsa globalizarii veniturilor individuale genereaza distorsiuni destul de frecvente in aplicarea deducerilor fiscale aferente veniturilor din salarii, intrucat multe persoane beneficiaza de acestea desi, pe langa castigurile salariale, incaseaza si alte venituri, ceea ce reliefeaza un dezavantaj evident al cotei unice, respectiv acela ca, fiind o metoda simpla de impozitare, nu poate surprinde realitatile diversificate din economie si societate.
Pe baza cunoasterii veniturilor totale individuale, ca efect al globalizarii, vor fi necesare dezbateri constructive intre factorii reprezentativi din societate (partide, sindicate, patronate, organizatii civice, mediul academic etc.), pentru a se stabili oportunitatea trecerii la impozitarea progresiva a veniturilor globale. In conditiile adoptarii acestui sistem fiscal, se impune stabilirea transelor de impozitare si a grilei de taxare considerate a fi adecvate pentru situatia economico-sociala din prezent a tarii si raportat la obiectivele de dezvoltare asumate pentru viitor de Romania.
Atat globalizarea veniturilor persoanelor fizice, cat si declaratiile de patrimoniu ale acestora, reprezinta elemente fundamentale ale determinarii avutiei nationale a Romaniei, in conditiile in care autoritatea nationala de statistica are ca termen de finalizare a raportarii acestui indicator macroeconomic catre Eurostat anul 2020 (dupa ce a beneficiat de o amanare a termenului initial stabilit pentru 2017). In conditiile nelegiferarii globalizarii veniturilor si declaratiei de patrimoniu, lucrarea finala privind avutia nationala a Romaniei, pe ansamblu si pe sectoare institutionale, va cuprinde un grad ridicat de relativitate, urmand a se elabora in proportie mare (de peste 60%) pe informatii indirecte (provenite din anchete statistice si estimari) si numai intr-un procent redus (sub 40%) pe informatii concrete, furnizate de diferite institutii ale statului pe baza de registre si documente. De subliniat ca in tarile dezvoltate din Europa Nordica si Continentala, calculul avutiei nationale se fundamenteaza in proportie de peste 95% pe rapoarte si documente elaborate de institutiile de profil ale statului si numai sub 5% pe baza de estimari si calcule statistice.
Importanta globalizarii veniturilor si declaratiei de patrimoniu este cu atat mai mare cu cat gradul de finalizare a Cadastrului National se situeaza la un nivel foarte scazut. De exemplu, in luna decembrie 2016, din totalul de 3181 de unitati administrativ-teritoriale din Romania, au fost finalizate integral lucrarile de cadastru pentru numai 33 de localitati (circa 1% din total) din cadrul a 17 judete. La aceeasi data, sunt in derulare lucrari la alte 190 unitati administrativ-teritoriale (6% din total) din cadrul a 39 de judete. In aceste conditii, specialistii sunt rezervati in ceea ce priveste respectarea termenului de finalizare a lucrarilor privind Cadastrul National, stabilit pentru anul 2023 (amanat anterior de cateva ori).
Intreaga opinie a prim-viceguvernatorului poate fi citita aici.
0
40
