Intr-o societate din ce in ce mai polarizata, in care taberele echilibrate sunt tot mai putine, discursul la adresa bancilor a fost si el la extreme. Unii lauda binefacerile incontestabile aduse de creditele date de banci, in vreme ce si mai multi contesta sistemul bancar in principal din motive care tin de comportamentul unor bancherilor, nu de putine ori criticile fiind aduse pe buna dreptate. Fostul premier, care fusese consiliat o bucata de vreme chiar pe probleme de banking de catre un cunoscut avocat, a carei reputatie provenea si din procesele intentate bancilor, pornise chiar o cruciada anti-banking si anti-BNR. Dar, pentru a evalua obiectiv rolul bancilor, sa ne uitam pe cifre. Si sa spunem lucrurilor pe nume.

HotNews.roFoto: Hotnews

Am dat cu banul, daca sa incep cu partile bune sau cu cele rele. A iesit sa incep cu cele rele.

Prin urmare, iata primele 3 reprosuri la adresa bancilor:

  • 1. Nu negociaza cu clientii

Bancile lucreaza cu softuri. Introduc niste parametri in sistem si computerul decide daca te califici pentru un imprumut sau esti respins. Bancherii de azi nu sunt cei de odinioara, care isi cunosteau clientii si le puteau oferi servicii customizate. Softul nu stie ca tu treci printr-o perioada mai grea si chiar ai nevoie de un sprijin, la final ambele parti castigand; si banca si clientul. Exceptiile in care banca negociaza cu clientul e valabila doar pentru clientii "barosani", dar aceste exceptii nu fac regula.

  • 2. Selectia angajatilor lasa de dorit

Inainte de criza, dadeau credite oricui. "Daca un caine ar fi avut buletin si ala lua imprumut de la banca", spunea un inalt oficial din BNR. Dupa criza, s-a suflat si in iaurt. "Atunci, bancile spuneau: daca din 10 credite ni se intorc 6-7 credite, este perfect. Acum politica s-a schimbat. Din 3 credite trebuie sa ni se intoarca toate", declara la un seminar Nicolae Cinteza, directorul Supravegherii. "Eficienta personalului bancar romanesc este inca redusa. Segmentul bancar s-a caracterizat printr-o exuberanta a politicii de atragere a personalului in perioada pre-criza. Pe fondul cresterii activitatii de creditare si a extinderii retelelor bancare, institutiile de credit au oferit salarii si beneficii superioare", se arata intr-un Raport privind stabilitatea financiara, publicat joi de BNR. Vezi aici detalii.

  • 3. Schemele de salarizare si bonusare erau incorecte, indemnand la practici deloc corecte

Lucrul acesta a fost confirmat de un fost salariat in sistemul bancar in care a intrat in 2002 si l-a parasit in 2011 din functia de director de sucursala. Omul a lucrat pentru 3 banci in sistem, dintre care doua de top 5. "Cat priveste atragerea clientilor, clientii nu veneau singuri catre banca, ci erau atrasi prin publicitate, li se prezentau produsele in culori cat mai vii, fara sa li se prezinte vreodata riscul valutar. Absolut niciuni client nu i se prezenta de pilda comisionul de risc. Clientii nu stiau diferenta dintre un comision lunar sau anual. Li se prezenta o cifra- 0,22 un comision, fara sa stie ca acel comision lunar insemna inca 2,64% pe an. In 2007-2008, ROBORUL era la 12%, iar daca adunai si marja bancii, obtineai o dobanda de 16-17% la lei", spune fostul bancher. Citeste aici Un sistem de bonus din banci. Acordam bonusul suplimentar special daca cereti clientului comisioane de 200% din bonus.

Ar mai trebui amintit un sfat dat de Guvernatorul Isarescu, bancherilor. Sau,alte recomandari, tot din partea BNR catre bancile comerciale.

La capitolul "parti bune", ne uitam strict pe cifre. Cifre prezentate marti in cadrul unui studiu realizat de PwC Romania. Studiul poate fi citit alaturat.

documente

Impactul economic si social al bancilor in Romania.cpptx

(16 Ian 2018) PDF, 601KB

  • Prin achizitionarea de bunuri si servicii din sectoarele conexe, sectorul bancar determina cresterea cifrei de afaceri in aceste sectoare si, prin urmare, a  contributiei suplimentare la PIB (efect indirect)
  • Daca bancile ar disparea din economie, PIBul Romaniei ar suferi o scadere egala cu valoarea adaugata bruta generata de sistemul bancar, dar si productia industriilor furnizoare ar avea de suferit prin disparitia efectului indirect al bancilor in economie
  • Valoarea bruta adaugata de ramura intermedieri financiare s-a ridicat la 91.467 milioane de RON in perioada 2012-2016 (2,7% din PIB-ul cumulat 2012-2016). Atunci cand efectele indirecte sunt luate in considerare, contributia este mult mai mare, cu o valoare adaugata bruta de 29.959 milioane RON (0,9% din PIB) generata indirect, in industriile furnizoare si alte 20.182 milioane de RON (0,6% din PIB) valoare adaugata generata in industriile in care angajatii ramurii intermedieri financiare si cei ai industriilor furnizoare cheltuiesc salariile incasate
  • Pentru fiecare 1 euro din valoarea adaugata bruta generata de sistemul bancar, alti 0,33 euro in valoare adaugata sunt generati de-a lungul lantului de aprovizionare si alti 0,22 euro .sunt generati prin cheltuielile angajatilor in economie
  • Pentru fiecare persoana angajata de catre sistemul bancar, alte 0,54 persoane sunt angajate in restul economiei datorita efectului indirect si alte 0,35 persoane sunt angajate datorita efectului indus
  • Sistemul bancar a platit salarii brute angajatilor sai in valoare de 22.992 milioane RON cumulat in perioada 2012 - 2016 (3,1% din totalul salariilor platite in Romania).
  •  Datorita efectelor indirecte, o alta suma de 12.308 milioane RON (1,7% din totalul salariilor platite in  Romania), a rezultat indirect in industriile furnizoare si alte 7.923 milioane RON (1,1% din totalul salariilor platite in Romania) au fost platite ca salarii in industriile in care angajatii bancilor si cei din industriile furnizoare cheltuiesc salariile incasate
  •  Pentru fiecare 1 euro din salariul brut platit de sistemul bancar, alti 0,54 euro sunt generati de-a lungul lantului de aprovizionare si alti 0,34 euro sunt generati prin cheltuielile angajatilor in economie
  •  Suma totala generata ca si salarii de sistemul bancar in Romania este de 43.224 milioane de RON (~5,8% din totalul salariilor platite in Romania in perioada 2012- 2016).  Sectorul bancar a contribuit direct cu 13.481 milioane RON la bugetul de stat in perioada 2012-2016, iar contributia altor industrii ca urmare a vanzarilor de produse si servicii catre sectorul bancar este estimata la 7.195 de milioane RON. Impactul total ajunge la 20.676 milioane RON
  • Valoarea contributiilor sociale ale bancilor la bugetul de stat se ridica la 8.990 milioane RON, demonstrand impactul pe care sectorul bancar il are in domeniul social, deoarece aceste contributii sunt folosite in continuare de catre stat pentru plata obligatilor sociale curente (pensii, somaj etc. )
  • La impactul de mai sus se adauga si platile aferente TVA, in cuantum de ~ 4.9 mld. RON in perioada 2012-2016, avand in vedere faptul ca aceasta taxa reprezinta un cost pentru banci, ele nefiind platitoare de TVA
  • Corelatia intre nivelul creditelor noi de consum acordate gospodariilor si nivelul cheltuielilor lunare de consum este de 0.91 (foarte puternica), ceea ce releva faptul ca, prin intermediul creditelor bancile stimuleaza direct nivelul de consum in economie si implicit cresterea economica. Similar, corelatia intre nivelul creditelor imobiliare acordate populatiei si numarul de locuinte existente este de 0.94, ceea ce indica faptul ca prin intermediul creditelor imobiliare populatia stimuleaza direct cresterea numarului de locuinte

Scurte concluzii:

  • Clientii trebuie sa inteleaga ca un imprumut trebuie restituit. Nimeni nu ar da bani cu imprumut daca ar banui ca celui caruia i-a dat 100 de lei va disparea cu banii.
  • Bancile trebuie sa inteleaga ca bankingul nu se face doar cu softuri informatice. Acestea sunt bune, dar pana intr-un punct.
  • Bancile trebuie sa contribuie la educatia financiara a clientilor nu prin programe scumpe care nu sunt deloc eficace, ci incepand asta de la primul pas pe care un client il face in interiorul unei agentii bancare.
  • Ar fi util ca, atat bancherii comerciali, cat si cei din BNR, sa renunte la limbajul "pasaresc" pe care il inteleg doar ei intre ei si sa vorbeasca "omeneste".

Sau, ca sa ma fac inteles de catre bancheri, gap-ul de cerere agregata privind intelegerea bankingului potential duce la un deficit dificil de acoperit care va creste costul finantarii pe termen mediu si lung. Caeteris paribus.