”Nu a fost stabilită nicio relație semnificativă statistic între amploarea numărului tinerilor solicitanți de azil și rata șomajului în rândul tinerilor. De asemenea, nu s-a putut stabili niciun efect semnificativ statistic între proporția tinerilor solicitanți de azil și sistemul de învățământ din țara gazdă, efect măsurat prin rata tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează nicio formă de educare sau formare sau prin raportul de părăsire timpurie. Tinerii imigranți nu iau locurile de muncă ale tinerilor nativi”, a explicat joi prof.dr. Monica Roman (ASE), coordonator pe România al unui program de cercetare derulat în mai multe state cu privire la migrația tinerilor vulnerabili. Cercetătorii au dorit să măsoare impactul migrației tinerilor asupra economiei locale, pieței muncii, sistemului de învățământ și al celui de asistență socială.
Ca efect pozitiv, am observat că acele cheltuieli cu protecția socială (pe cap de locuitor) sunt influențate pozitiv de ponderea numărului total de solicitanți de azil, mai spune prof. Roman.
”Am încercat să răspundem la următoarele întrebări: are impact migrația tinerilor asupra economiei locale, asupra sistemului de învățământ sau asupra sistemului de asistență socială? Așa cum bine știm, în ultimul timp – atât în contextul Brexit cât și în contextul valurilor de lărgire a Uniunii Europene- migrația a fost în centrul discursului nu doar politic ci și al celui economic, iar imigranții au ridicat diferite îngrijorări la nivel societal. Noi ne-am propus să vedem dacă aceste îngrijorări sunt justificate și dacă într-adevăr sistemul economic este afectat de dimensiunea fenomenului migraționist”, a spus joi Monica Roman în cadrul unei conferințe desfășurate online.
Imigranții constituie o puternică resursă pentru piața muncii, a adăugat profesorul român, reputat specialist și autor a numeroase cercetări pe problema migrației. ”Ei sunt angajați într o proporție foarte mare, apropiată de cea a nativilor. În cazul bărbaților cele două ponderi sunt foarte similare - 51% dintre imigranți și nativi lucrează. Gapul este mai mare în ceea ce privește femeile în care doar 39 la sută dintre imigrante tinere (grupa de vârstă 18-34 de ani) lucrează, față de 47% cele native”, a mai spus Monica Roman..
Pe de altă parte, legat de rata șomajului decalajul este încă semnificativ. În caz nativilor 11 la sută dintre tinerii activi sunt șomeri - o rată destul de mare, dar dacă ținem cont că ne referim la grupa de vârstă tânără, ea este justificată. În cazul imigranților, 18% sunt șomeri.
”Legat de integrarea în procesul educațional observăm că există diferențe în ceea ce privește educația, dar acestea nu sunt însă atât de mari astfel încât ei să nu poată fi integrați din acest motiv. În cazul migranților avem o pondere de 11 la sută migranți cu studii superioare față de 9 la sută, procentaj în cazul celor nativi. De asemenea diferențele nu sunt extrem de grave nici în ceea ce privește celelalte niveluri de studii”, consideră Monica Roman
Diferențe mai importante apar în ceea ce privește integrarea lor în societate. De exemplu, dacă ne uităm la rata sărăciei, vedem că aproape 40 la sută dintre tinerii imigranți sunt expuși unui risc de sărăcie - aproape dublu față de tinerii nativi. La condițiile de locuit situația este de asemenea mult diferită între cele două categorii; imigranții au o situație mult mai grea trăiesc în gospodării supra aglomerate sau în gospodării cu intensitate redusă a muncii și de asemenea au o deprivare materială severă dublă față de nativi. Există, trebuie să recunoaștem, diferențe semnificative între țările Europei, adaugă prof. Roman.
Chiar dacă acești migranți sunt angajați într-o proporție decisivă și sunt integrabili pe piața muncii, ei rămân extrem de vulnerabili datorită veniturilor mici pe care le încasează. Practic, vor accesa locuri de muncă care nu generează venituri satisfăcătoare pentru a avea un nivel de trai comparabil cu cel al nativilor.
”Analiza noastră a beneficiat de un volum de date suficient de mare care acoperă o decadă, iar concluziile sunt următoarele: Nu a fost stabilită nicio relație semnificativă statistic între amploarea numărului tinerilor solicitanți de azil și rata șomajului în rândul tinerilor în niciunul dintre modelele estimate. Nu s-a putut stabili niciun efect semnificativ statistic între proporția tinerilor solicitanți de azil și sistemul de învățământ din țara gazdă, măsurată prin rata tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează nicio formă de educare sau formare sau prin raportul de părăsire timpurie. Acești tineri nu iau locurile de muncă ale tinerilor din țările în care ajung. Iar cheltuielile cu protecția socială (pe cap de locuitor) sunt influențate pozitiv de ponderea numărului total de solicitanți de azil. Nu putem pretinde că a fi un migrant dintr-o țară terță are un efect asupra situației șomajului pentru persoanele tinere”, concluzionează cercetătorul român.
Ea a mai vorbit joi despre peisajul european extrem de divers în ceea ce privește dimensiunile și tendințele fluxurilor de migranți în condiții vulnerabile: un grup restrâns de țări (Germania, Spania, Marea Britanie) sunt foarte vizate în timp ce țările din Estul Europei sunt cele mai puțin preferate.
Lipsa efectului ponderii solicitanților de azil asupra pieței muncii și a sistemelor de educație sugerează că teama unei presiuni asupra economiilor și societăților care ar putea apărea din cauza refugiaților (așa cum sa raportat în discursul public) nu este susținută de dovezi științifice.
Cheltuielile cu protecția socială sunt ușor afectate de ponderea solicitanților de azil în populația tânără, reflectând eforturile depuse pentru implementarea politicilor de protecție socială și integrare, în special în țările europene care primesc un număr mare de migranți. Astfel de politici de integrare trebuie să fie susținute în continuare, deoarece fluxul de refugiați poate răspunde la lipsa forței de muncă din multe țări.
9
12
