Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, nu crede ca exista riscul unei "aterizari dure" a cresterii economice, apreciind ca produsul intern brut va cunoaste, in anii urmatori, o rata anuala de crestere de circa 6%. Intr-un interviu acordat Mediafax si citat de BNR, Mugur Isarescu sustine ca rata de crestere din 2008, de 9%, nu poate fi caracterizata ca o supraincalzire a economiei, dar avertizeaza ca sectorul constructiilor se confrunta deja cu acest fenomen.

El a respins analiza unor experti externi, care afirma ca Romania, Lituania, Letonia, Estonia si Bulgaria reprezinta "un grup sortit aterizarii dure". "Citind textele respectivilor analisti straini, cu greu am gasit vreun argument solid care sa justifice incadrarea Romaniei in zona de risc a aterizarii dure. Dimpotriva", a subliniat el.

Desi exista unele asemanari intre aceste tari - nivelul PIB pe locuitor este mai scazut decat media UE, toate au inregistrat rate inalte de crestere in procesul de recuperare a decalajelor, exista insa si deosebiri fundamentale, cel mai important fiind mecanismul de politica monetara.

Trei dintre cele patru tari mentionate functioneaza in regim de consiliu monetar (currency board), iar a patra, Letonia, intr-un mecanism apropiat de consiliul monetar.

"BNR s-a opus permanent adoptarii unui asemenea sistem in Romania tocmai tinand seama de aceste limite si servituti. Practic, tara care adopta consiliul monetar nu mai are politica monetara, iar banca centrala ramane un fel de institut de statistica", a spus guvernatorul BNR.

In conditiile aprecierii euro, care a determinat reducerea competitivitatii productiei din tarile care aveau cursul valutar legat fix de moneda europeana, cresterea preturilor internationale s-a repercutat in rate mai ridicate ale inflatiei interne.

La o inflatie ajunsa la 16-20% in tarile baltice, dobanzile au devenit puternic negative in termeni reali, iar politica monetara a devenit de fapt prociclica, incurajand consumul, in conditiile in care cursul fix a descurajat productia.

"Practic, imposibilitatea de a reactiona la factori perturbatori din exterior, care este principala slabiciune a regimului de consiliu monetar, au impins economia tarilor respective inspre aterizare dura", explica Isarescu.

Deficitul bugetar, sub 3% in 2008

In Romania, regimul valutar bazat pe curs flexibil a permis pietei sa corecteze prin propriile mecanisme supraaprecierea pe care a inregistrat-o la un moment dat leul, iar Banca Nationala a putut majora ratele dobanzilor, pentru a le mentine permanent in palierul real-pozitiv si a diminua inflatia indusa de aceleasi evolutii externe care au afectat tarile mentionate.

In randul acestor masuri se incadreaza si recentele decizii de ordin prudential cu privire la creditele pentru persoane fizice.

Un argument invocat de expertii externi ar fi ca politica fiscala a Romaniei este prociclica. "Ei bine, desi suntem intr-un an electoral, avem motive sa credem ca deficitul bugetar in 2008 se va mentine sub nivelul de 3%", spune seful Bancii Centrale. In schimb, si BNR este ingrijorata de politica de venituri, considerata mult prea expansiva de expertii externi.

Crestere economica de 6%in anii urmatori

"Consider ca si in anii ce vin vom avea crestere economica in Romania. Desigur, o crestere economica mai aproape de potentialul pe care expertii Bancii Nationale l-au evaluat la circa 6% pe an. Este adevarat ca, in conditiile slabirii activitatii economice mondiale, mai ales in Uniunea Europeana, care este principala noastra piata de desfacere, cresterea economiei romanesti ar putea sa fie ceva mai scazuta decat 6%", a afirmat Isarescu.

O serie de factori pot actiona asupra cresterii economice din 2009, situand-o peste sau sub 6%: evolutia pretului petrolului, calitatea anului agricol, amplificarea eforturilor pentru dezvoltarea infrastructurii, dar si a celor pentru a crea conditii de crestere mai rapida a productivitatii muncii, volumul investitiilor straine etc.

"Oricum, o crestere economica de 6%, in conditiile actuale, constituie o performanta remarcabila", adauga el.

Constructiile - semne vizibile de supraincalzire

Mugur Isarescu nu considera ca o rata de crestere economica intre 8 si 9% ar reprezenta semnalul unei supraincalziri a economiei. "Niciodata nu m-am grabit sa avansez o simpla cifra ca semnificand supraincalzirea economiei. (...) De fapt, ce inseamna supraincalzire? O dezvoltare ce depaseste substantial potentialul de crestere, fapt ce duce la supralicitarea factorilor de productie, indeosebi la cronicizarea lipsei de forta de munca, la cresterea rapida a salariilor si la cresterea preturilor".

Guvernatorul BNR recomanda, pentru situatia din acest an, o abordare sectoriala.

La o extrema, in agricultura, cresterea semnificativa a productiei s-a datorat in principal factorilor naturali, dar nu se poate vorbi despre supraincalzire, in conditiile in care preturile majoritatii produselor agricole sunt in scadere, iar factorii de productie, in special pamantul, dar si forta de munca, sunt in mod evident subutilizati.

"La cealalta extrema, in domeniul constructiilor, alt contributor major la performanta economica din acest an, sunt semne vizibile de supraincalzire: lipsa cronica de forta de munca, cresteri substantiale ale preturilor materialelor de constructii, cresteri de salarii etc", a avertizat Isarescu.

Deficitul de cont curent - principalul factor de risc

Din punct de vedere al ratingului de tara, Mugur Isarescu considera ca principalul factor de risc ramane deficitul de cont curent: "Cu toate ca nu cred ca Romania va fi retrogradata la o clasa sub 'investment grade' - principalul factor de risc ramane deficitul de cont curent".

In opinia guvernatorului, la sfarsitul anului se va inregistra un deficit extern, ca pondere in PIB, limitat la cifra din 2007 de 14%, si nu de 15-16% cum au avansat unii analisti.

Isarescu recomanda adoptarea unor politici care sa permita reducerea treptata si previzibila a deficitului de cont curent, pana la nivelul acoperirii cvasiintegrale cu investitii directe de capital, pentru a recastiga increderea agentiilor de rating si a asigura imbunatatirea bonitatii externe.

Este necesara o corectie treptata a deficitului

"Vom fi deci nevoiti sa instrumentam o corectie treptata a acestui deficit, chiar cu cateva puncte procentuale in doi-trei ani, dezirabil fiind ca acest lucru sa se intample in conditiile unei cresteri economice sustenabile, in apropiere de potential, concomitent cu consolidarea procesului de dezinflatie ce va fi reluat in toamna acestui an, dupa cateva trimestre bune de eforturi consistente", a explicat el.

O astfel de corectie se poate face numai printr-un mix echilibrat de politici monetare, politici fiscale si politici de venituri, dublat de grabirea reformelor structurale care sa duca la cresterea productivitatii muncii.

Desi nu crede intr-o retrogradare a ratingului Romaniei, Mugur Isarescu avertizeaza ca o astfel de decizie ar putea avea consecinte "destul de serioase", care s-ar reflecta, in primul rand, in majorarea sensibila a costurilor finantarii externe, dar si in descurajarea investitiilor directe de capital, ceea ce ar limita potentialul de crestere economica rapida.