Corespondenta din Germania

Situatia e de rahat, insa nu disperata. Cronologia unei crize si Marele Crash al unui plan global

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Luni, 24 noiembrie 2008, 10:01 Economie | Finanţe & Bănci

Cum e moralul nemtilor in plina criza financiara?  Situatia e „beschiessen aber nicht hoffnungslos” (trad: „de rahat, insa nu disperata”) spune Dieter G., patronul unei firme mijlocii din Mössingen. Nemtii au mai trecut prin crize economice si ale pietei de capital, iar modul lor de gandire e in general pragmatic, lipsit de emotie. Asta nu inseamna ca in birouri si firme, pe strada, in birturi, ca si in Parlament, criza economica si recesiunea nu sunt pe buzele tuturor.  

Surpriza de sub brad

E atmosfera dinainte de Sarbatori, lumea se bucura de concediul suplimentar, primit ca urmare a masivelor reduceri de productie. Intre trei si sase saptamani de concediu de iarna s-au dat la firme din industria germana care, in anii precedenti, lucrau non-stop ca sa-si mai toarne o transa de profit in paharul de sampanie al bilantului anual. Acum, se vorbeste de suprastocuri si stopari temporare de productie, din lipsa de comenzi.

Concernul BASF, gigantul chimic din Ludwigshafen care livreaza, printre altele, vopsele producatorilor auto, e si el prins in hora regresului de comenzi. Lantul se intinde de la Opel si Daimler la Hansa Automotive si pana la la firmele mici si mijlocii care furnizeaza piese si subansambluri industriei de masini. E afectata industria auto, „talpa economiei germane”, dar nu numai ea. Mass-media germana nu stimuleaza panica generala, insa nici nu ascunde sub pres realitatea.

Cancelarul Merkel spune ca „2009 va fi anul vestilor rele”, referindu-se la conjunctura financiara si economica de anul viitor, cand sunt alegeri parlamentare in Germania. Merkel a spus intr-un interviu pentru Welt am Sonntag ca CDU isi doreste alt partener pentru coalitia de guvernare, in locul actualului SPD (social-democrati). „Intr-o coalitie cu FDP (liberalii), ar fi mai usor, de exemplu, sa scadem impozitele”, a precizat Merkel, citata de Financial Times Deutschland.

Planul cel Mare

Dincolo de discursul politic conjunctural, pentru omul de rand se ridica o mare problema: de ce, cu bugetul de stat si impozitele platite de cetatean, trebuie spalate greselile, vina, inconstienta si lacomia unor manageri de varf din sectorul bancar, care au implicat institute financiare importante din Germania, in galopul dupa dividende si bonificatii uriase, prin achizitii de portofolii investitionale riscante si lipsite de transparenta?  

De ce legislatia UE a dat unda verde bancilor de stat germane sa actioneze pe piata financiara la fel de liber si iresponsabil ca si bancile private? De ce personalul institutiilor de control financiar a fost continuu redus si fiind platit de banci, se afla in conflict de interese, in exercitarea functiilor sale? De ce n-au fost luate in seama avertismentele venite de la diversi guru din finante si specialisti internationali? De ce politicul a intrat in cardasie cu sectorul financiar, permitand dezvoltarea produselor acestuia „intr-un monstru” care ameninta sa ne inghita pe toti?  

Cu raspunsurile la aceste intrebari sunt datori cei vizati si avizati. Istoria marii „spargeri bancare” si a urmarilor acesteia e insa necesara, pentru a intelege Planul cel Mare, care a esuat in paguba intregii lumi. Sa numim acest mare plan, Globalizare? Saptamanalul Spiegel spune: ”Cine vrea sa inteleaga noua ordine economica la care s-a tins, trebuie sa stie cum a putut fi adusa lumea la marginea ruinei. Reconstruirea acestei faradelegi capitale – inceputa de bancheri, ingaduita de politicieni arata, de ce marele Crash ar putea inca sa urmeze.”

1995

„Trebuie sa ai casa ta, nu sa stai in chirie. Chiriasii sunt perdanti”. Astfel suna sloganul care ii face pe americani sa inceapa sa cumpere masiv, locuinte si case. Euforia e stimulata de mass-media americana, care profereaza continuu spectrul sumbru al chiriilor din ce in ce mai mari.

Cu 5.000 de dolari avans, americanul poate sa isi cumpere o casa de 135.000, platibila in rate de 1.300 de dolari, in 15 ani. Cu doua slujbe bunicele, nu-i nici o problema. Milioane de oameni fac „hap”.

Nick Leeson fuge de la filiala din Singapore a Barings-Bank, lasand o notita: „I´m sorry”. Brokerul a pariat cu banii bancii la bursa. La o pierdere de  1,4 miliarde de dolari, banca intra, trei zile mai tarziu, in faliment. Ziarele financiare scriu despre eveniment, dar si despre „noua dezvoltare a pietelor, a burselor si a actiunilor de bursa”. Apar „derivatele”, un soi de produse financiare complicate in formulare si la fel de riscante, in fond, ca un bilet de pariuri.  

Dov Seidman, absolvent de Oxford si Harvard, avocat in Washington D.C. si consultant antreprenorial, spune: „Economia functioneaza dupa principiul: fa profit, indiferent cum. Ce face firma si cum ajung oamenii la rezultate, pare a nu interesa pe nimeni. Mai demult insa, n-a fost asa.” E un avertisment.  

1996

Dresdner Bank incepe ofensiva consilierii clientilor sai, inspre dobanzi mai bune. Sunt mii de clienti cu optiuni conservative ai bancii, care trebuie mobilizati. Mai ales svabii din sud-vestul Germaniei sunt oameni economi, multumiti pana acum cu 2-3% dobanda pe carnetele de economii curente si cu pana la 7% pe certificate federale. Nu-i bine asa, insista consilierii bancii „Dresdner Bank-die Beraterbank”, care sponsorizeaza si vremea probabila, la televizor. „Banii trebuie sa lucreze”.  

Solutia propusa sunt Fondurile de investitii, printre care si Degi Europa, in care riscurile par a fi minime, datorita imprastierii banului in diverse directii si diverse firme, toate „sigure-beton”. Dresdner Bank lucreaza aproape cu makleri si firme imobiliare. Prin ei, ai putut cumpara un apartament fara capital propriu, cu conditia sa iti deschizi sau sa-ti muti contul curent la Dresdner.  

Dresdner Bank nu e singura banca ce propune clientilor sai fondurile de investitii, modelul functioneaza la Volksbank, Kreissparkasse, Deutsche Bank, banca de stat a landului Baden-Württemberg (LB-BW) si alte institutii financiare germane pe jumatate etatizate. Un pic de risc e la moda.   

1997

Criza burselor asiatice. Cad credite, actiuni si proiecte imobiliare in Orientul indepartat. JP Morgan in SUA intra in trepidatie. Un functionar de credite al JP, Bill Demchak, se intreaba: „Daca virusul crizei cuprinde si SUA?” El fondeaza o grupa de lucru, numita „Credit Transformation Group”, cu care incearca sa gaseasca instrumente de lupta impotriva pericolului.  

Pericolul il indeparteaza Demchak prin asa-numitele „Credit Default Swaps” (CDS), un produs care pare a fi pur matematic, deci abstract. Pe scurt, CDS-ul functioneaza asa: un mare producator de automobile are nevoie, de la banca, de credit pentru investitii. Banca i-l da, sta pe o gaura de lichiditate de milioane. Prin urmare, banca isi cauta un partener care sa-i asigure, in cazul insolventei debitorului, rambursarea banilor. Partenerul gasit de banca e un investitor privat sau o societate financiara care, pentru o taxa anuala consistenta, da asigurari de plata, pe hartie.  

Ecuatia e simpla, se practica si la nivel mai mic, de debitor/client individual, care ia un credit de la banca nesprijinit pe o ipoteca imobiliara. La Dresdner Bank, serviciul este asigurat prin firma de asigurari Allianz, fosta ei proprietara. De la 1 ianuarie 2009, Dresdner devine proprietatea Commerzbank, care ameninta cu injumatatirea sediilor de banca si angajatilor aferenti.             

Dar sa revenim la Swap. Acesta este un schimb de obligatii reciproce ale institutelor financiare, care ajuta bancile sa-si plaseze riscurile in ograda altora. Le mai ajuta sa-si scoata minusurile din bilant si sa disponibilizeze alti bani, pentru alte credite. Echipa lui Demchak reuseste sa contractualizeze Credit Swap-urile, introducandu-le in formularea de baza a certificatelor de valoare. Noul produs se numeste Bistro, prescurtare de la „Broad Index Secured Trust Offering”.

JP Morgan impacheteaza 300 de Credit Swaps, asigurari in caz de insolventa a clientilor mari ca Wal-Mart. IBM, General Electric, in valoare de 9,7 miliarde de dolari. Se fondeaza o societate de profil care preia „distributia” si vinde Swap-certificatul in pachete. Daca firmele creditate dau faliment, riscul nu mai e al bancii, ci a mii de investitori. E o cernere ca prin sita a riscului si pare a fi solutia eternei probleme a bancilor, care este trecerea la pierderi a creditelor nerambursate.  

Bistro se bucura de un succes urias, dupa modelul sau „sunt asigurate”, in anul 2008, credite la banci de pe tot globul, in valoare de 57 de bilioane de dolari. Bilioane insemnand mii de miliarde, o suma cu 12 zerouri.  

1998

Blythe Masters e o femeie de afaceri de elita, care face impresie la JP Morgan din Londra. In 1991, ea tulbura puternic bursa materiilor prime, trei ani mai tarziu se muta la News-York. E o aparitie neobisnuita in peisajul masculin de pe Wall Street, are sub 40 de ani si e extrem de ambitioasa. In doua saptamani, vinde Bistro-uri in valoare de 9,7 miliarde dolari. Mai mult, ea reuseste sa convinga agentiile de rating, de inovatia fenomenala adusa prin Bistro.

Agentiile de rating Fitch, Standard & Poor`s si Moody`s sunt, incepand cu acesti ani, din ce in ce mai puternice si functioneaza in mediul bancar ca un TÜV la masini. Indeplinesti conditiile de siguranta, marile agentii de rating iti dau placheta: AAA, BBB, sau CC, cu variantele de rigoare. AAA e „premium”, cu un risc de faliment pe parcursul unui an, de 0,061%. CC e la coada si indica un risc de 37,73%.  

In consecinta, JP Morgan imparte sortimentul Bistro pe cote de risc: la transa Senior intra actiunile de bursa „blindate” cu AAA, la Mezanin „lunetistii”, la Equity, „infanteria” care isi asuma riscul, insa poate prinde, ocazional, rendite de exceptie. Bistro se reboteaza intr-un CDO sintetic, adica „Collateralized Debt Obligation”, adica „obligatie de datorie colaterala”.  

Perioada de glorie

Cativa ani, gheseftul bancar cu Bistro-uri merge de minune. Intre timp, pachetele de obligatiuni bancare care se vand sunt din ce in ce mai complicate, sandvis-ul din ce in ce mai gros si mai lipsit de transparenta. In februarie 2000, derivatelor de credit marca Bistro li se prevede un viitor stralucit. Se vorbeste de New Economy care va inlocui industriile traditionale, internetul ofera perspective nelimitate in acest sens. Universul tranzactiilor se muta in Cyberspace, in care programe de computer extrem de complexe preiau functiile omului de gandire, evaluare si control.  

In 2002, JP Morgan primeste, pentru a treia oara, titlul de „Casa de credit derivativ a anului”. In Laudatio la decernarea premiului, un manager al bancii spune: „Preluam o mare parte din riscurile clientilor nostri, iar apoi le distribuim rapid si discret in multe directii. Asa ne-am castigat renumele”.  

Intre marii achizitori de pachete de riscuri se numara si Bayrischen Landesbank, banca de stat a landului Bavaria. BayernLB si alte banci de stat germane infiinteaza societati-fiice, asiguratoare de credite, cu sediul peste ocean sau in paradise fiscale ca Irlanda, Insulele Cayman sau Luxemburg. Banca-mama e acoperita cu hartii, fata de fiscul german, la institutele financiare din umbra si strainatate nu ajunge mana cea scurta a BaFin (controlul federal al institutelor financiare) din Berlin.  

2002-2004

„Finantarea pe termen scurt a valorilor materiale de lunga durata, cum sunt cele imobiliare, este un pacat de moarte al marilor institute financiare – si este considerata azi, ca una dintre cauzele principale ale proportiilor crizei actuale” spune Spiegel. „Nici un cetatean normal nu si-ar finanta casa cu o ipoteca pe care trebuie s-o reinnoiasca tot la 90 de zile. Riscul ca finantarea sa esueze si sa nu mai ramana decat solutia vanzarii silite a casei, ar fi mult prea mare”, mai spune saptamanalul german, in editia sa tiparita din 17 noiembrie.

Iata insa ca in America, dupa ce piata clientelei mari si mijlocii a ajuns sa fie suprasaturata, rechinii nesatui de dividende si bonificatii „de suces” s-au napustit asupra ultimului strat social: someri, imigranti fara multi bani, asa-numitii „subprimers”. De ce nu ar avea si acestia acoperisul, masina, frigiderul si plasma personala? N-ai economii? Nu-i nimic. Te ajutam noi cu un credit, au intins mana bancherii si maklerii cei generosi. „In primii doi ani nu platesti dobanda si n-ai nevoie de nici un fel de garantii”, suna oferta machiavelica.  

Asa au luat nastere creditele NINJA, adica: No income, no job, no assets (tradus fara venit, fara munca, fara avutie). Riscul de credit n-a fost nici el o problema, caci, frumos impachetat intr-un produs BISTRO, banca l-a vandut in lume. Netransparent si global. In Europa sau la Dubai. La cata cerneala a curs pe tema creditelor „subprime”, sau „pe buletin”, cred ca e inutil sa mai insist.  

2005-2006

In luna mai, agentiile de rating coteaza concernul auto din SUA General Motors la BB, il scot din marca „premium”. Cade puternic valoarea cdo-urilor, swap-urilor si bistro-urilor, fostul sef al Bancii de Devize americane Alan Greenspan e aproape de colaps, ca si GM. Greenspan a fost unul dintre marii sustinatori ai politicii americane de dobanzi scazute, care a alimentat orgia consumista si de indatorare la banci.  

Pe cand in SUA se arata primele simptome ale crizei financiare, Germania e in plina euforie a „banilor ieftini”. Bancile landurilor germane (WestLB, HSH Nordbank, LBBW, SachsenLB, BayernLB) incep ofensiva globala, bazandu-se pe o hotarare a Comisiei Europene prin care bancile de stat vor fi puse pe picior de egalitate cu cele private. Cazand garantia statului, aceste banci isi pot „arunca in lupta” depozitele de bani, fiecare cu 28 de miliarde mai mult decat in trecut. Concomitent, ele pot achizitiona certificate de valoare „mult mai riscante”. Ceea ce au si facut.  

Zeci de miliarde de euro din Germania s-au scurs in Bistro-uri si proiecte imobiliare globale. Nu putini zac in casele „on sale” din SUA.  

2007

Banca de investitii Lehman Brothers este prima banca din SUA care isi inchide sucursala care se ocupa de creditele „subprime”, adica pentru clientii cu bonitate redusa. Sunt concediati 1.200 de angajati. Le urmeaza, la alte banci, alti 3.700. HSBC din Londra isi inchide si ea filiala americana cu 600 de angajati. In ciuda restrangerii activitatii, Lehman Brothers cumpara, cu 22 de miliarde de dolari, concernul imobiliar Archstone-Smith Trust.  

Seful Lehman, Richard Fuld, este acuzat ca banca sa a facut „afaceri murdare”. El se apara spunand: „Multi investitori n-au inteles produsele pe care le-au cumparat. Ei insa au acceptat riscuri mai mari, pentru a-si creste renditele”. Ceea ce e in parte adevarat. Lacomia i-a dus chiar si pe micii investitori germani, sa-si riste economiile de-o viata. Lacomia lor, a consilierilor lor si a managerilor de banci care au invartit ruleta de swaps.  

In 2007, seful consiliului de administratie al bancii de investitii Hypo Real Estate, a castigat 1.900.000 de euro. Funke sta acum cu mana intinsa la stat.  

2008

Lehman Brothers da faliment si trage dupa el pe toti partenerii de Bistro si cazinou de pe Wall Street. Posesorii de certificate Lehman iau lupa si citesc pe contractul scris foarte marunt, ca „restituirea banilor este dependenta de bonitatea emitentului.” Ce-o fi acela emitent, s-au intrebat multi? Intre timp, au aflat. Emitentul e Lehman Brothers, bonitatea sa e pe tobogan.  

Trezita din letargie, Deutsche Bank incepe sa execute silit proprietari de case din SUA, la care poseda faramituri cumparate prin institutele financiare americane. 5.600 de evacuari are pe rol banca cu sediul la Frankfurt, pana acum. Nemtii cu bani la ciorap fac excursii imobiliare in State, incercand sa prinda un chilipir mobilat, de Craciun.  

Hypo Real Estate Bank AG, (HRE) de la München, centrul de competenta german al unui consortiu international, intinde mana la cersit ministrului de finante si cancelarului german. O injectie de 50 de miliarde de euro garantii de stat a primit HRE  in luna octombrie. In 22 noiembrie, HRE mai cere 20 de miliarde, de la Fondul de Stabilizare a Pietelor Financiare (SoFFin). Acesti bani ar ajunge doar pentru garantarea lichiditatii bancii pentru creditele pe termen scurt.  

Marele capital bancar, „ajuns la Hartz IV”, cum se numeste si nu rareori in batjocura, ajutorul social pe care il primesc in ultima faza, somerii din Germania. Acum, si acestora li se vor mai taia, dupa cum se zvoneste, cca 30 de euro din cei 400 primiti lunar... Ca sa se salveze HRE si HSH Nordbank, care a intins si ea mana ieri, la 20 de miliarde de euro de la platitorii de impozite.  

A intins mana si Opel, o sa mai intinda multi manageri de banci si concerne, germane si internationale, veniti la pomul laudat numit stat, in jeturi personale si nedispusi sa-si renegocieze contractele salariale cu pana la 6 zerouri pe an.  

Dubaiul a inaugurat vineri, cu cel mai mare foc de artificii ce s-a vazut vreodata, artificiala sa insula, cu hotelul sau de 30.000 de euro camera/noapte si acvariul sau cu cateva mii de pesti mai putin artificiali. A fost o petrecere de basm, ca in 1001 de nopti. Cat a costat nu se stie exact, Kylie Minogue a incasat 2 milioane. De euro sau de dolari, din toamna 2008 aproape ca nu mai conteaza, caci euro e in cadere libera. Fastul inaugurarii care are loc in plina criza globala, a fost caracterizat de televiziunea germana drept „nerusinat”.













Articol sustinut de Superbrands

AmCham  - 25 de ani de impact in Romania, prin sustinerea consultarii intre mediul public si privat, pentru dezvoltarea Romaniei

Camera de Comert Americana in Romania (AmCham Romania) este de 25 de ani intre cele mai reprezentative asociatii ale comunitatii de afaceri din Romania, fiind recunoscuta drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea Romaniei sau dinamica relatiilor comerciale intre SUA si Romania.

12817 vizualizari

  • +2 (10 voturi)    
    Corect (Luni, 24 noiembrie 2008, 10:07)

    www.khris.ro [utilizator]

    Situatia este dificila, dar nu trebuie sa disperam. Sper sa avem un guvern bun si stabil dupa alegeri
    • +3 (7 voturi)    
      Haha (Luni, 24 noiembrie 2008, 11:45)

      DanOprea [utilizator] i-a raspuns lui www.khris.ro

      Nu esti din Romania. Nu ?
      • +3 (5 voturi)    
        haha (Luni, 24 noiembrie 2008, 11:55)

        www.khris.ro [utilizator] i-a raspuns lui DanOprea

        sunt din Timisoara, poate din vest se vede altfel situatia :-)
        • -1 (1 vot)    
          Nu e de geografie (Marţi, 25 noiembrie 2008, 1:32)

          DanOprea [utilizator] i-a raspuns lui www.khris.ro

          E de creier. Spune-mi cu cine sa votez. Master.
  • 0 (2 voturi)    
    Adrian Severin l-a facut candva TATAR pe Base (Luni, 24 noiembrie 2008, 10:33)

    MIHAI 2 [anonim]

    Sunt curios ce mai indrazneste sa spuna bursucul veninos acum.....

    .....cand s-a dovedit ca PRESEDINTELE NOSTRU.....

    ...are sange nemtesc !!!
    • +1 (3 voturi)    
      Ma refer la la expresia germana din titlu (Luni, 24 noiembrie 2008, 11:53)

      MIHAI 2 [anonim] i-a raspuns lui MIHAI 2

      Citez „beschiessen aber nicht hoffnungslos” (trad: „de rahat, insa nu disperata”).

      Eu nu stiu nemteste , doar oleaca de engleză.

      Constat ca HOFFNUNGSLOS din germana suna cumva asemanator cu HOPE din engleză.

      De asemenea ”BESCHIESSEN” suna vadit asemanator cu unele cuvine română. Nu cred insa ca respectivul cuvant german are un echivalent in engleză, pentru ca la ei e monarhie.
      • 0 (2 voturi)    
        gresesti (Luni, 24 noiembrie 2008, 15:22)

        gunoieru [anonim] i-a raspuns lui MIHAI 2

        hoffnung = hope

        hoffnungslos = hopeless

        si tot asa.
        • +2 (2 voturi)    
          Danke , aber... (Marţi, 25 noiembrie 2008, 8:32)

          MIHAI 2 [anonim] i-a raspuns lui gunoieru

          ... bitte , nu te opri la SI TOT ASA...nu-i asa ca BESCHIESSEN setraduce ma degraba DEZUMFLATA , sau daca ma-ntelgi , FASAITA ...adica fasait in felul acela in care suna si pe romaneste ?
  • +8 (8 voturi)    
    Produse derivate. (Luni, 24 noiembrie 2008, 10:37)

    Stefan [anonim]

    Daca nu gresesc, totalitatea produselor derivate depaseste cifra de 55.000 miliarde de dolari. Intregul Produs Intern Brut (PIB) a planetei ajunge la 45.000 de miliarde de dolari. Aceste produse derivate, se gasesc raspindite in intreaga lume in banci, firme ,compani, in economiile a milioane de cetateni. Practic ,produsele financiare au depasit valoarea produselor reale create de om in un an, pe intreaga planeta. Acesta este motivul principal pentru care nimeni nu are o solutie valabila. Este si motivul care explica haosul total si panica existenta pe bursele mondiale. Este cea mai mare criza de dupa 1929 si efectele sint devastante la nivel mondial.
    • +1 (1 vot)    
      FYI (Marţi, 25 noiembrie 2008, 5:20)

      jjr [anonim] i-a raspuns lui Stefan

      GWP estimat pe 2008 = 68,000 miliarde USD impartite cam asa:
      - 11.6% China
      - 9.5% India
      - 8.8% Rusia
      - 5.1% USA
      - ...
      differite surse. googaleste un pic si afli.
    • +1 (1 vot)    
      Gresesti:)) (Marţi, 25 noiembrie 2008, 7:10)

      Lucifer [anonim] i-a raspuns lui Stefan

      CDO-urile +CDS-urile erau la 1.4 cvadrilioane $ in 2007! Fiecare cam la 550-600 de trilioane.Tu vorbesti de 55 de trilioane,visezi!
      • +1 (1 vot)    
        are dreptate (Marţi, 25 noiembrie 2008, 11:33)

        ast [anonim] i-a raspuns lui Lucifer

        CDS-urile in faza initiala erau doar o forma de asigurare. Eu am obligatiuni de la Lehman si vreau sa mi le asigur. Platesc o prima si daca moare Lehman imi primesc banii de la asigurator. Asta e foarte ok, si e ca orice forma de asigurare.

        Apoi lucrurile s-au transformat intr-un fel de cazino. S-au putut cumpara CDS-uri fara a avea obligatiunile respective. Adica un fel de pariu ca banca va cadea. Cumpar un CDS pt obligatiuni Lehman (desi nu am) pt $20k , crezand ca Lehman va cadea. Lehman se clatina si vand un CDS de $40k pt Lehman (prima de asigurare a crescut). Ma scot cu 20k.

        Cum toata lumea s-a bagat la CDS-uri fara obligatiuni nu e de mirare ca piata lor e atat de mare. Lipsa unui regulament a permis astfel de pariuri.
      • +1 (1 vot)    
        Cifre mai sigure. (Marţi, 25 noiembrie 2008, 12:40)

        Stefan [anonim] i-a raspuns lui Lucifer

        1.700 de miliarde $= mutui subprime SUA
        12.100 de miliarde$ = totalitate imprumuturi pentru locuinte in SUA.
        4.200 de miliarde $ de obligatii SUA garantite de locuinte. (nivel 1)
        3.000 de miliarde de obligatii mondiale (nivelul 2) (amestec nivel 1 cu alte produse)
        55.000 de miliarde $ produse derivate pe baza datoriile mondiale.
        531.200 de miliarde de $ totalitatea produselor derivate in lume.
        sursa : Cartea CRIZA pagina 31 tiparita in luna octombrie 2008 in Italia de cel mai renumit ziar de economie si finanta din aceasta tara- il sole 24 ore-
  • +4 (4 voturi)    
    excelent articol (Luni, 24 noiembrie 2008, 10:42)

    belgianul [anonim]

    Excelent articol, urmarirea secventiala a dezastrului este precum vizionarea unui film, din pacate cu final prefigurat tragic. Felicitari Dani!
  • +8 (8 voturi)    
    Fara social-democrati zice Angela Merkel (Luni, 24 noiembrie 2008, 10:43)

    emi [anonim]

    La noi,fara PSD,la alegeri.Trebuie sa mergem la vot cu totii.Eu votez PD-L pentru o noua guvernare.
  • +5 (7 voturi)    
    lacomia (Luni, 24 noiembrie 2008, 10:47)

    touretul [anonim]

    e buna, titra Michel Douglas intr-un film celebru, Wall Street. lacomia de de cunostere, lacomia de profit, lacomia de stiinta etc... pana la urma s-a dovedit contrariul, ajungandu-se tot la parearea traditionala- lacomia e un pacat. orice sistem functioneaza pe baza unor legi. necunoasterea acestora, sau fortarea lor duce la dezastru. in realitate nu poti zbura de pe un bloc partaind dintr-un balon umflat cu aer, chiar daca dai pe gat un Pepsi Max.
  • +3 (3 voturi)    
    bun articol (Luni, 24 noiembrie 2008, 10:51)

    vali [anonim]

    in sf un articol bun, destul de documentat
  • +2 (2 voturi)    
    bulgarele de zapada (Luni, 24 noiembrie 2008, 11:01)

    Ion Mocanu [anonim]

    hot articol.
  • +3 (3 voturi)    
    felicitari ! (Luni, 24 noiembrie 2008, 11:14)

    bobo [anonim]

    Felicitari Dani, o sinteza reusita!
  • -9 (11 voturi)    
    eu votez (Luni, 24 noiembrie 2008, 11:32)

    DIDEL [anonim]

    Eu votez PSD,mai mareste impozitele la barosani ,asa fac alti ,nu?,Nu e posibil sa ai salariu cu sase zerouri si sa fi inpzitat cu 16%,la fel ca amaratii,care fie vorba intre noi ,nu ar trebui inpozitati.Articol foarte bun.
    • +6 (8 voturi)    
      Legalizarea averilor ! (Luni, 24 noiembrie 2008, 12:07)

      Stefan [anonim] i-a raspuns lui DIDEL

      Voteaza ca tot ei au facut sa scimbam dolarul de la 120 de lei in 1989 ,la 26.000 de lei in 2004. Super inflatia a mincat toate majorarile de salar in acea perioada. Saracia a devenit normala si majoritara. In schimb, am avut primii miliardari,toti membri FSN,pardon PSD. Acum, asteapta tu sa mareasca taxele la cei care finantiaza partidul. Mai degraba vor face legea care sa legalizeze averire ilecite ,cum a promis Geoana (pentru ai lui finantiatori pe primul loc).
    • +5 (7 voturi)    
      gresit (Luni, 24 noiembrie 2008, 14:02)

      Andrei [anonim] i-a raspuns lui DIDEL

      Didel, te-ai gandit cumva ca respectivi, care castiga sume cu 5-6 zerouri in euro, pe luna, o sa gaseasca o cale sa nu mai plateasca impozit? Cum ar fi rezidenta intr-o tara care le ia numai 16%? Sau pe undeva pe acolo? Supraimpozitarea nu e o solutie in Romania, o fi in Germania. In orice caz daca se aplica, trebuie facuta cu mare grija deoarece peste o anumita limita inseamna mai putini bani la buget. Ca sa intelegi asta trebuie sa verifici cazurile extreme: impozit zero = venit zero, impozit 100% = venit zero, deoarece nimeni nu o sa mai fie prost sa munceasca sau sa isi declare veniturile. DE unde deducem ca venit la buget, functie de marimea taxei, este o functie crescatoare pe prima prtiune si descrescatoare pe a doua. Problema unui guvern este sa gaseasca taxa care corespunde unui maxim! Sa traiesti bine cu PSD-ul tau cu tot!
  • +2 (2 voturi)    
    criza (Luni, 24 noiembrie 2008, 12:05)

    laura [anonim]

    super articol ...la-m trimis mai multor colegi..
    in sfarsit ceva documentat si concis..felicitari
  • +3 (3 voturi)    
    felicitari (Luni, 24 noiembrie 2008, 12:15)

    mumu [anonim]

    foarte frumos articolul...unul bun dupa multa vreme pe aici...de unde l-ai tradus?
  • -1 (3 voturi)    
    Romania? (Luni, 24 noiembrie 2008, 13:59)

    Cristina [anonim]

    foarte interesant articolul...dar despre Romania nimic? ca doar suntem romani, nu?
  • +2 (6 voturi)    
    americanii is de vina !!! (Luni, 24 noiembrie 2008, 14:05)

    vector [anonim]

    Din punctul meu de vedere nemtii au fost atrasi intr-o cursa, si le-au fost plasate lor produse murdare marca Lehman Brothers, si altii.
    Prea le-a mers bine la nemti si s-au gandit americanii sa ii atraga in aceasta capcana invelita in instrumente netransparente si imposibil de urmarit.
    Americanii aia grei care au regizat shouwul sigur si-au facut plinu si acum sunt la adapost de furtuna financiara.

    Din pacate daca nemtiilor le merge rau, la toata Europa ii va merge rau, fie ca va place fie ca nu va place.

    Lacomia asta dementa a cescut si in Romania pretul chiriilor si a imobiliarelor. Cadem si noi, dar nu atat de sus precum altii.
  • +3 (3 voturi)    
    articol spiegel (Luni, 24 noiembrie 2008, 14:15)

    Alex [anonim]

    articolul acesta reproduce in mare continutul si structura articolului de titlu din Spielgel, editia de saptamina trecuta....
    • +3 (3 voturi)    
      referinte (Luni, 24 noiembrie 2008, 19:12)

      dani [anonim] i-a raspuns lui Alex

      Spiegel a fost o referinta in documentarea mea, pe care am mentionat-o punctual, in articol. I s-au adaugat discutii cu oamenii, experiente personale si ale altora, in relatia cu creditarea de la banci, precum si informatie din mass-media germana, in general, pe care am acumulat-o in timpul din urma, din diverse surse. Intentia mea a fost sa scriu ceva coerent si compact, inteligibil pentru oricine citeste in limba romana (nu doar pentru specialisti) referitor la istoricul crizei, ale caror inceputuri le-am intuit si acum mi s-au structurat, in articolul de fata. Nu m-am referit la conjunctura din Romania, pentru ca nu traiesc acolo si sunt altii care se pricep la ea, mai bine. Cred insa ca, asa cum bulgarele de zapada se rostogoleste in Germania pana in cel mai mic ungher al productiei (comenzile pe anul acesta
      s-au redus cu 30-40%), nici tarile noi in UE nu vor fi crutate de efectele crizei globale.
  • 0 (4 voturi)    
    billion (Luni, 24 noiembrie 2008, 14:21)

    anonim [anonim]

    "Bilioane insemnand mii de miliarde, o suma cu 12 zerouri."

    Eu stiam ca billion = o mie de milioane = miliard
    • +2 (2 voturi)    
      bilion (Luni, 24 noiembrie 2008, 19:20)

      dani [anonim] i-a raspuns lui anonim

      E adevarat ce spuneti, in contextul de US-English, unde "billion" inseamna 10 la puterea a 9-a. La francezi si germani, bilionul este 10 la puterea a 12-a, adica 12 zerouri. La britanici, influenta fiind din ambele parti, bilionul este si una, si alta, din descrierile de mai sus.
      • 0 (0 voturi)    
        trilion (Marţi, 25 noiembrie 2008, 8:54)

        aurel [anonim] i-a raspuns lui dani

        o mie de miliarde inseamna un trilion, acesta este cuvantul romanesc (identic cu cel american sau francez - la noi a venit din franceza).
  • 0 (2 voturi)    
    quo vadis? (Luni, 24 noiembrie 2008, 23:14)

    un gras [anonim]

    Ar fi interesant si util sa fi incercat si :

    'sfirsit 2008'
    'sfirsit 2009'
    'sfirsit 2010'
    ...
    cum se leaga aceste miscari financiare cu "criza petroliera" si incalzirea globala? au legatura?

    oricum,multumesc ...
    • 0 (0 voturi)    
      ...gloria mundi? (Marţi, 25 noiembrie 2008, 16:54)

      dani [anonim] i-a raspuns lui un gras

      Incerc sa va raspund, mai in gluma, mai in serios. 2008 se termina intr-o veselie de Craciun si Anul Nou, cand lumea are bonificatii de sfarsit de an si mai mult timp liber (date fiind concediile prelungite) ca sa dea raite prin magazine. Prin februarie 2009, incap sa apara griji mai mari. In Germania se vorbeste deja, pe la colturi, de milioane de noi someri. Dar sa nu fim panicarzi. 2010? Haideti sa gandim numai pana la coltul strazii, caci dupa ce luam curba, cine stie ce ne asteapta, mai bine sau mai rau.
      Momentan nu exista criza petroliere, ci doar o scadere fenomenal de binevenita pentru cumparator, a pretului la petrol/benzina (nu si la gaze). Am tancat ieri full, ca benzina era 1,10 Euro in Germania, ce n-am mai prins de nu stiu cati ani. Incalzirea globala? Aici, unde 10 luni pe an e racoare si umed, mi se pare o binefacere. Doar daca nu ne este servita ca noua gogoasa, pentru alte proiecte globale si bilibistrocizante.
      Va multumesc si eu pentru mesaj.
  • +2 (2 voturi)    
    totul decurge cf planului... (Luni, 24 noiembrie 2008, 23:28)

    doru [anonim]

    nu stiu cati cititori sunt specialisti in economie dar de aceasta criza se vorbeste de peste 20 de ani si iata ca a venit. problema nu i-a interesat decat pe cercetatori pt ca omului de rand i s-a spalat creierul zilnic cu marea cucerire a filosofiei moderne "simte-te bine, o viata ai". cauzele sunt profunde, urmare a politicilor de natalitate, imigratie, comert international si fiscalitate. creativitatea la care s-a ajuns in domeniul marii finante e consecinta acestor teorii economice cu izvoare in evul mediu. Un lucru sa va fie clar: toti banii care sunt pompati in salvarea sistemului vor grabi criza si vor adanci saracia si coruptia.
  • +1 (1 vot)    
    globalizarea bat-o vina (Marţi, 25 noiembrie 2008, 1:07)

    kllaus [anonim]

    criza vine ca un produs concret al unei gandiri paguboase a unor lideri politici. Astfel s-a dat liber la borcanul cu miere bancherilor nesatui. In ultimul deceniu, tot mai multi economisti se intreabau cum este posibil sa obtii crestere economica in conditiile in care produci tot mai putin? A venit si raspunsul. Totul a fost posibil prin crearea acestor derivate care dadeau impresia de siguranta si stabilitate, si in plus aduceau si un profit considerabil. Astea duceau la cresterea constanta a PIB in conditiile in care economia reala sufera iar fabricile "poluante" au fost mutate in tarile de mana a 3-a. Astfel s-a creat scalavigsmul modern. Ceteteanul american care muncise 20-30 de ani se multumeste acum sa investeasca in bursa , mizand pe actiunile producatorilor care obtineau profituri considerabile in tarile bananiere, unde forta de munca avea un randament de 20-30 ori mai mare. Globalizarea accelerata a dus la amplificarea fenomenului dar si la crearea unor piete noi pentru asa zisele active toxice, proaspete si aburinde.
  • -1 (1 vot)    
    mici completari (Marţi, 25 noiembrie 2008, 6:48)

    detasat [anonim]

    Cred ca ar fi timpul sa incepem sa introducem niste cuvinte-cheie foarte importante in genul asta de articole ce par oarecum obiective.
    Ca un exemplu ar fi: THE BILDEBERG GROUP, TRILATERAL COMISION, COUNSIL OF FOREIGN RELATIONS, Skull and Bones, The Illuminati, Club of Rome, KNIGHTS OF MALTA etc
    De vreo 200 de ani cei "iluminati"au tot felul de intalniri secrete, private si extrem de bine pazite in care pun la cale mersul planetei pt bunastarea lumii chipurile.
    Acesti "curati" de fapt sunt fosti sau actuali conducatori guvernamentali, sefi de banici si de mari corporatii, jurnalisti marcanti si in general, oameni foarte influienti in mai toate domeniile.
    Foarte greu te afirmi cu adevarat daca nu esti membru situat in ierarhia unui asemeni club secret.
    Cu alte cuvinte, ELITA adevarata nu se vede iar cei care se dau "masoni" sunt doar niste mascote bagate in fata. In general, daca afli ce se "hotaraste" vei sti ce urmeaza in urmatorii 10 ani.
    Astazi se petrece un transfer de "juice" adica valoare reala(munca, proprietati, ani din viata)de la populatie catre acesti "stapani ai Universului". Metoda curenta? - profitul se privatizeaza iar pierderile se socializeaza. Cineva a spus ca in Al 2-lea Razboi Mondial, Germania a pierdut, iar fascismul a castigat raspindindu-se. Papusile pot parea adversare pana vedem ca pausarii sunt aceiasi...
    Pt mine, orice canditat care are vreo apartenenta secreta pe care n-o poate dezvalui public, pt a se sti pe ce baza gandeste si ia decizii, se anuleaza automat. Majoritatea oamenilor publici au apartenente nepublice, ca-s prea iluminati sa dea socoteala "pulimii".
    Fiecare in parte nu poate face nimic individual decat sa fie informat si sa fie mai greu de prostit.
    Atentie la orice se cheama lege impusa global in numele "binelui"! Centralizarea puterii o cer doar oile proaste care nu stiu sa behaie singure.
    Succes in criza !
    • 0 (0 voturi)    
      mda (Marţi, 25 noiembrie 2008, 18:31)

      mda [anonim] i-a raspuns lui detasat

      Din pacate da... ai perfecta dreptate.
      Problema cea mare este ca nici unul dintre noi nu va reusi sa schimbe asta. Pe de o parte pt ca ai lupta singur impotriva unui sistem, pe de alta parte pt ca toti ceilalti ca tine te-ar blama ca le merge lor pt ca le-a zis cineva...
      si tot din pacate in acele cercuri nu se ajunge usor...
      have fun si criza placuta
  • -1 (1 vot)    
    !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (Marţi, 25 noiembrie 2008, 9:01)

    NOSTRADAMUS [anonim]

    dupa criza din 29 -33 ,a venit la putere hitler,si lumea a fost cuprinsa de un razboi global...oare ce urmeaza???ghici....?????
  • 0 (0 voturi)    
    incurcaturi cu sumele mari (Marţi, 25 noiembrie 2008, 9:58)

    siegmar [anonim]

    ”Bilioane insemnand mii de miliarde, o suma cu 12 zerouri”

    Atentie, avem doua scari numerice! Pe „scara scurta”, bilionul este, de fapt, miliardul (adica de o mie de ori milionul). De aceea, e de preferat sa nu se foloseasca „miliardul” atunci cand se opereaza cu numere de acest ordin de marime.
  • +1 (1 vot)    
    super articol (Marţi, 25 noiembrie 2008, 11:34)

    iul [anonim]

    felicitari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică