Fost ministru de finante, europarlamentarul Daniel Daianu explica, interviu pentru Hotnews.ro, de ce bugetul UE pe 2009 va avantaja noile tari membre ale UE, pe ce bani s-ar putea baza Romania in vremuri de criza economica si care ar putea fi consecintele unui posibil aranjament al noului guvern de la Bucuresti cu FMI. "Daca FMI intra in aceasta ecuatie va impune un program economic care va fi extraordinar de auster. Mi-e teama ca un asemenea program va mari riscul de intrare a Romaniei in recesiune", sustine Daianu.

Rep: Cum comentati reducerile drastice la cheltuieli publice anuntate de Guvernul Boc?

Daniel Daianu: Provocarea pentru guvernul Boc va fi de alta natura si nu trebuie sa fie incadrata in ceea ce rezulta din bilantul altor guvernari. Pe de o parte, este laudabil efortul de a reduce din risipa si a rationaliza cheltuieli pentru a elibera resurse care sa fie orientate catre scopuri prioritare.

Spun orientate intrucat nu cred ca acest guvern va putea sa mentina deficitul bugetar sub 2% din PIB in conditiile in care doreste sa combata efecte ale crizei economice. De altfel, o executie bugetara prociclica va accentua tendinta de incetinire economica.

Opinia mea este ca neputand sa apelam la un stimul bugetar cum practica alte guverne din UE (care maresc deficitul bugetar programat fata de anul precedent), in Romania trebuie sa folosim fondurile europene ca echivalent al unui stimul bugetar. Vreau sa spun ca acesti bani, ca venituri non-fiscale, ar putea compensa din taierile de cheltuieli pe care Guvernul le-ar face pentru a tine deficitul bugetar sub control avand in vedere diminuari probabile ale unor venituri fiscale pe fondul incetinirii puternice a activitatii economice. Dar va fi un exercitiu teribil de dificil, o adevarata acrobatie.

Totodata, gandirea strategica privind bugetul in 2009 trebuie sa includa si atragerea de resurse suplimentare pentru sprijinirea balantei de plati (o linie tip swap de la BCE, sau apeklul la faccilitatea speciala a UE) si asistenta pentru diverse sectoare economice (de la BEI si BERD). De aceea este urgentisim ca Guvernul si BNR sa antameze discutii cu institutiile europene respective din primele zile ale anului. Poate ca BNR a facut deja aca ceva.

Daca vom fi obligati de imprejurari sa avem un deficit bugetar de peste 3% din PIB (eu cred ca asa se va intampla)sugerez sa se aiba in vedere, de acord cu Comisia Europeana, masuri de restrictionare a unor tranzactii in contul de capital, astfel incat leul nostru sa nu fie supus unor atacuri speculative in cascada.

Cand altii utilizeaza mijloace cu totul neconventionale in politica economica nu vad de ce ar trebui ca noi sa fim ortodocsi. Eu chiar am adresat Comisiei Europene o scrisoare in acest sens pornind de la vulnerabilitatea pe care tarile ce nu fac parte din zona euroa o au in conditiile crizei financiare; este o urmare a interventiei pe care am avut-o in Comisia Econ a PE cu doua luni in urma.

Rep: Dle Daianu, a suferit bugetul pe 2009 al UE schimbari majore din cauza crizei?

DD: Nu. Bugetul UE si-a dovedit insuficienta si se vede cat de mic este acest buget pentru un gigant care merge destul de dezordonat si care nu are un metaboloism bine pus la punct. Pentru tarile mari donatorare bugetul UE si-a pierdut din semnificatie.

Rep: Dar pentru noi?

DD: Din perspectiva tarilor intrate recent bugetul are importanta. Pentru noi cateva miliarde de euro pe an sub forma fondurilor structurale si de coeziune inseamna mult. De aici si lupta uneori surda care se da intre tarile care contribuie mult si cele care primesc mult.

Rep: Care dintre modificarile aduse proiectului de buget au fost impuse de criza?

DD: Nouatea adusa de criza, si care este in avantajul unor tari ca Romania, este ca vor fi accelerate platile. Isi dau seama si tarile mari - cum e Austria de pilda, care are operatiuni puternice in Romania prin OMV si in sistemul bancar - ca un declin economic puternic si persistent in Europa de rasarit le afecteaza si lor interesele.

Rep: S-a vorbit in ultimul timp ca FMI este indispensabil pentru Romania in scopul evitarii asa numitei gaterizari fortateh a economiei romanestic

DD: Opinia mea este ca la FMI trebuie sa apelam in ultima instanta. Sunt cel putin doua motive: resursele la nivelul UE sunt indestulatoare in momentul de fata (putem accesa fonduri de la Banca Central Europeana, BERD, Banca Europeana de Investitii). Important este sa avem o strategie care sa fie pusa imediat in aplicare.

In al doilea rand, daca FMI intra in aceasta ecuatie va impune un program economic care va fi extraordinar de auster. Mi-e teama ca un asemenea program va mari riscul de intrare a Romaniei in recesiune. In momente de mare incetinire economica daca vii cu un program de mare austeritate care inseamna taieri fortate de cheltuieli, mariri de taxe si impozite, autotmat te duci catre recesiune economica. A te duce cu un deficit bugetar la 1% nu mi se pare ca tine cont de context si ar indrepta economia romaneasca catre recesiune.

Rep: Daca e sa vorbim despre criza economica la nivel european, care credeti ca este cea mai urgenta masura pe care trebuie sa o ia guvernele europene?

DD: Guvernele au o misiune aproape imposibila de a contracara prin masuri guvernamentale dinamica negativa a economiilor.

Si aici apar doua componente care domina agenda publica in aceasta perioada: necesitatea absoluta de a salva sistemul financiar amentinat de gtopireh. Pentru aceasta s-a intervenit masiv pentru recapitalizare: s-au injectat lichiditati, au fost nationalizate grupuri bancare.

Rep: Vor deveni mai generoase bancile cu imprumuturile?

DD: Bancile nu vor imprumuta atat cat doresc guvernele! Chiar daca in consiliile lor directoare vor fi reprezentanti ai guvernelor nu vor face acest lucru pentru ca s-au ars. Exista o teama teribila de a practica imprumuturi ca in ultimii 10-15 ani.

Rep: Care ar fi consecintele?

DD: Daca bancile nu dezgheata creditele riscul foarte mare este sa avem o recesiune care sa ajunga pana la 5 la suta. In Gemania se vorbeste de o recesiune de 2-4 la suta. Daca se intampla asta, Germania, care este locomitiva Europei va trage multa lume dupa ea. De aici si apelul adresat de mai multi lideri europeni Berlinului de a fi mai indraznet.

Rep: Sunt unii care spun ca aceasta criza este o oportunitate pentru Romania. Si ma refer la fondurile structurale

DD: Dupa mine aceasta este o interpretare foarte unilaterala si copilareasca. Intrucat eu cred ca nu se percepe un adevar, si anume, ca aceste fonduri existau si inainte de criza. Ele sunt destinate tarilor din Europa centrala si de rasarit. Este drept ca Bruxellesul intentioeaza sa simplifice procedurile de accesare si sa accelereze viteza de curgere a acestor fonduri.

Dar, vedeti Dvs, vorbim despre contracararea efectelor crizei. Ar fi fost grozav sa nu avem aceasta criza si Romania sa poata absorbi mai mult astfel incat sa le folosim doar pentru miza istorica - modernizarea tarii. In momentul de fata utilizarea fondurilor europene are doua dimensiuni: miza istorica si o miza izvorata din nevoia de a contracara efectele crizei. Sigur, folosind intelepciunea chinezilor care spun ca orice criza e si o oportunitate putem sa gandim asa.

Rep: Noi nu am absorbit cat am fi putut din fondurile europene nu pentru ca aceste proceduri au fost mai anevoioase ci mai ales pentru ca nu am stiut sa scriem proiecte si pentru ca ne-am miscat greuc

DD: Exact. Dar eu sper acuma ca, Comisia nu doar sa biciuiasca pe toti est europenii atunci cand gresim sau cand sunt fraudate fonduri europene ci sa ne si ajute ca acesti bani sa curga mai repede catre tarile noastre. Avem bugete slabite si un somaj in cresterec. Apoi, pentru ca nu facem parte din Zona euro suntem vulnerabili.

De aceea am propus interzicerea, chiar si temporara, a operatiunilor speculative impotriva monedelor noastre. Sa se restrictioneze anumite tranzactii in contul de capital. Aici este o dilema foarte mare care ne priveste si pe noi dar si pe oficialii europeni.

Ni se spune in mod sistematic ca nu indeplinim conditiile (si asa este) nominale pentru a intra in Zona euro. Dar cu cat suntem tinuti mai mult in afara cu cat lumea ce ne inconjoara este mai volatila, mai plina de incertitudine. In plus, cu cat criza este mai acuta si ne afecteaza mai sever cu atat sansele noastre de a ne construi dispozitivul operational pentru a intra in Zona euro sunt mai diminuate. Fara sprijin ne va fi foarte greu.