Romania pune frana cheltuielilor, insa tara are oricum nevoie de ajutor din afara, negociind cu Uniunea Europeana un credit de sapte miliarde de euro. In contextul actual, reactia romaneasca la criza globala este mai degraba calma, scrie ziarul austriac Die Presse.

La Bucuresti e liniste si nici nu vor aparea tulburari de genul celor de la Vilnius, Riga sau Sofia. Romanii sunt calmi in fata crizei si pentru ca cei mai multi investitori straini sunt inca plini de laude la adresa "salturilor majore in dezvoltare" facute de tara. De asemenea, in ultimii ani, cresterile salariale au fost semnificative.

Inainte de alegeri, mai scrie Die Presse, politicienii de centru-stanga, aflati acum la putere alaturi de Partidul Liber-Democrat (de centru-dreapta), i-au asigurat pe profesori de o crestere salariala de 50 de procente in 2009. Acum insa nici nu se mai aude de asa ceva, iar premierul Boc afirma ca "salariile au scapat de sub control".

Pentru a reduce deficitul bugetar din 2009 de la peste 5% la 2% din PIB, guvernul trebuie sa faca economii, sa reduca salariile pentru functionari si sa creasca impozitele pe alcool si tutun. Fara un credit extern insa, opineaza cotidianul austriac, masurile sunt insuficiente. Premierul Boc a recunoscut deja ca deficitul este greu de finantat. Moneda nationala cade, iar balanta comerciala prezinta un deficit urias, accentuat de scaderea cererii de pe pietele vestice.

Exista economisti care estimeaza ca Romania va avea nevoie de pana la noua miliarde de euro pentru a putea acoperi datoriile pe termen scurt si cheltuielile publice. Viitorul economic al Romaniei este foarte important pentru Austria in calitate de cel mai mare investitor si furnizor de credite al tarii.

Saptamanile care urmeaza sunt decisive in privinta relaxarii romanesti in fata crizei, opineaza Die Presse, care il citeaza pe Ioan Aurel Pepu, director adjunct la oficiul pentru ocuparea fortei de munca din Timisoara. Criza nu s-a instalat la adevaratele proportii in Romania: doar cateva mari companii din regiune au anuntat sau au procedat la concedieri.

Previziunile nu sunt in masura sa ne linisteasca: in tara, se asteapta ca, pana la sfarsitul lui martie, 60.000 de romani sa-si piarda locul de munca. Vestea buna, concluzioneaza cotidianul, este ca aceasta evolutie da un semnal pozitiv pentru investitori, care se temeau sa vina in Romania tocmai din cauza lipsei de forta de munca calificata.