Ieri, Senatul SUA a aprobat planul de relansare economica in valoare de 838 miliarde dolari, iar Secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, a dezvaluit cateva detalii legate de planul de salvare a sistemului bancar, plan care va avea o valoarea de pana la 2.000 de miliarde de dolari, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

In ciuda acestor vesti, bursa s-a prabusit iar pretul petrolului a scazut cu 4% ceea ce inseamna ca investitorii nu au fost deloc convinsi ca lucrurile vor evolua in directia dorita de Administratia americana si ca atare, incearca acum sa scape de actiuni cat mai repede.

Indicele Dow Jones a pierdut 4,6%, S&P 500 a scazut cu 4,9% iar dintre companii, cele mai afectate au fost bancile, Bank of America si Citigroup inregistrand scaderi de -19% respectiv -15%.

In plus, scaderea pretului la petrol indica o posibila reducere a consumului, deci o continuare a trendului negativ pe care economia s-a incadrat incepand cu luna decembrie 2007.

Planul aprobat de Senat cuprinde practic masurile pe care le-am mentionat aici, insa am sa va dau cateva detalii legate de modul in care Guvernul SUA va cheltui impresionanta suma de 2.000 miliarde de dolari pentru a salva sistemul bancar si a debloca creditarea.

Acest plan are trei componente majore:

1.Fed, Federal Deposit Insurance Corp si Trezoreria in colaborare cu mediul privat, vor crea un fond cu o valoare initiala de 500 de miliarde dolari (suma poate urca pana la 1.000 de miliarde dolari) prin intermediul caruia vor cumpara activele toxice aflate acum in bilanturile bancilor. Pretul acestor active va fi decis de catre investitorii privati insa este neclar modul in care se va determina aceasta valoare;

2.Toate marile banci americane vor fi supuse unor teste de stres, prin intermediul carora trebuie sa demonstreze ca pot supravietui unei inrautatiri a situatiei economice iar cele care trec acest test, vor primi ajutor guvernamental. Bancile vor emite obligatiuni care vor fi cumparate de stat, existand posibilitatea convertirii lor in actiuni. In schimbul acestui ajutor, bancile vor avea unele restrictii in ceea ce priveste salariile managementului, dividendele si politica de achizitii;

3.Prin intermediul programului TALF (Term Asset-Backed Securities Loan Facility) statul va facilita acordarea de credite cu o suma totala de pana la 1.000 de miliarde dolari, in special persoanelor fizice si intreprinderilor mici si mijlocii in scopul impulsionarii consumului si reluarii creditarii.

Desi sumele vehiculate sunt imense, investitorii au fost dezamagiti de lipsa detaliilor legate de programul conceput de catre Timothy Geithner, program care nu aduce practic nicio noutate in ceea ce priveste cea mai importanta problema existenta in economia americana in acest monent - activele toxice: inca nu am aflat cum vor fi evaluate si cine vor fi investitorii privati care le vor cumpara.

Din punctul meu de vedere, lucrurile incep sa devina cu adevarat serioase pentru ca nu poti cheltui mii de miliarde de dolari din banii publici fara ca acest lucru sa nu genereze dezechilibre majore in economie iar daca investitorii au reactionat negativ la planul de salvare al sistemului bancar propus de Guvern – sa nu uitam, piata are intotdeauna dreptate – inseamna ori ca cele 2.000 de miliarde dolari nu vor fi suficiente pentru a acoperi daunele generate de criza, ori ca autoritatile nu sunt inca in stare sa prezinte un program coerent prin care sa convinga pietele financiare ca problema este sub control.

Daca prima ipoteza este de-a dreptul apocaliptica, cea de-a doua mai pastreaza unele sperante.

Citeste si comenteaza peblogul Khris.