Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, considera ca un imprumut de la Fondul Monetar International poate fi util Romaniei. "Nu excludem un imprumut cu Fondul Monetar International, asa cum s-a exprimat si Guvernul. Ne gandim, noi Banca Centrala, la un pachet care cuprinde, bineinteles, si sume europene. Bani pentru proiecte, de exemplu de la BEI. In acest pachet poate sa fie si o finantare de la Fond, dar pentru protejarea rezervei valutare", a precizat guvernatorul.

Miercuri, guvernatorul a prezentat, in cadrul unei conferinte de presa, o analiza statistica realizata de BNR privind evolutiile macroeconomice.

Citeste alte declaratii ale guvernatorului BNR:

  • Sectorul guvernamental are capacitatea de a se autofinanta in 2009, (...) in timp ce la sectorul neguvernamental se contureaza un gol de finantare, adica intrarile de capital vor fi semnificativ mai mici decat iesirile.

  • Datoria externa a sectorului guvernamental era la 31 decembrie 2008 de 10,7 miliarde de euro, din care scadente anul acesta sunt 1,6 miliarde de euro. In functie de decizia guvernului si bugetul aprobat de Parlament, de deficitul bugetar, necesitatea de finantare poate ajunge la 2, 3, sau 4 miliarde de euro. Aici se poat adauga si bani pentru refacerea fondului de dezvoltare. Necesitatea de finantare a sectorului public poate fi mai mare de 1,6 - 2 miliarde de euro. Sumele pot fi compensate, cel putin partial, de fondurile de preaderare, structurare sau imprumuturile deja contractate si aflate in desfasurare

    • Datoria externa privata a Romaniei se ridica la 39,7 miliarde de euro. La 30 noiembrie 2008, datoria externa a sectorului privat din Romania cu maturitate in 2009 era de 24 miliarde de euro, iar la finalul anului trecut, datoria privata externa pe termen scurt a scazut la 22,5 miliarde de euro. Nu se stie daca acest lucru reflecta un trend. Nu avem date in acest sens.
    • Datoria pe termen scurt a sectorului bancar este de aproximativ 10 miliarde de euro, iar restul de aproximativ 14 miliarde de euro rprezinta datoria sectorului nebancar, in care sunt incluse si societatile financiare nebancare.
    • 87% din valoarea datoriei sectorului bancar este detinuta de zece banci mari. Circa noua miliarde de euro au probabilitate foarte mare de reinnoire.
    • In sectorul nebancar, gradul de concentrare este mult mai mic. Daca am lua primele zece corporatii, acestea ar detine sub 20% din valoarea datoriei sectorului nebancar. Daca luam in calcul primele noua corporatii si primele sase societati de leasing, acest procent ar urca la 30%. Probabilitatea de reinnoire este mult mai scazuta, de aproximativ 60%.
    • Deficitul de cont curent a ramas in 2008, in cifre absolute, a ramas la aproximativ acelasi nivel ca in 2007, de 16 miliarde de euro, in conditiile in care economia a crescut foarte rapid. Aceasta inseamna ca, in cel mai rau caz, deficitul de cont curent s-a ajustat la 12,5% din PIB. In cazul fericit este 12,1 - 12,2% din PIB.
    • Se tot vorbeste de lipsa de lichiditate in piata in ultima vreme. Daca ar fi lipsa de lichiditate, mai ales acuta, leul nu s-ar deprecia. Exista un conflict la cei care spun ca este lipsa de lichiditate si care prognozeaza un curs de 4,7 si chiar 5 lei pentru un euro. Cei cu pozitii lungi pe piata valutara e normal sa aiba lipsa de lichiditate daca au pozitii de sute de milioane de euro.
    • In ultimele trei luni, soldul titlurilor de stat s-a dublat, de la 12 miliarde de euro la 25 miliarde de euro.
    • Necesarul de finantare este mult, mult mai mic decat cei 34-40 miliarde de euro cat se arata in unele rapoarte.
    • Nu excludem un imprumut de la FMI. In ideea acoperirii acestui gol de finantare al sectorului privat printr-un imprumut public ne gandim la un pachet. Ne gandim la bani de la UE, la bani pe proiecte de la BERD. Aici ar putea intra si bani de la Fond. Acesti bani sunt pentru a proteja rezervele valutare.

    Guvernul ar putea ingheta salariile daca ia un imprumut de la FMI

    Una din conditiile Fondului Monetar International, in cazul in care Romania va apela la un imprumut de la aceasta institutie, ar fi inghetarea salariilor in sectorul bugetar, a spus Eugen Radulescu, director in cadrul BNR. Aceasta conditie ar putea fi dublata de o scadere a deficitului bugetar.

    Oficialul BNR a mai spus ca, "mai importanta decat suma in sine, ar fi sigiliul Fondului, pentru a nu mai face prostii ca in 2008".

    Eugen Radulescu a mai precizat ca un eventual imprumut ar putea fi mai mare de cinci miliarde de euro.