Lucian Croitoru: Guvernul a negociat cu FMI un deficit bugetar de 4,6% din PIB

de Dragos Comache, I.M.     HotNews.ro
Marţi, 24 martie 2009, 13:19 Economie | Finanţe & Bănci

Guvernul Romaniei a negociat cu FMI un deficit bugetar de 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB), desi in luna decembrie a adoptat ca tinta un deficit bugetar de 2% din PIB, arata Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, intr-un articol pentru Business Standard.

UPDATE
Surse din echipa de negociere au declarat pentru Reuters ca Guvernul Romaniei a obtinut un imprumut de 20 miliarde de euro si ok-ul FMI pe un deficit bugetar de 4,6%. Rezultatul final al negocierilor este asteptat miercuri, 25 martie.

Deja, biroul FMI din Romania a anuntat o conferinta de presa pentru miercuri dimineata, la care vor participa reprezentantii Fondului, Comisiei Europene si cei ai Bancii Mondiale.


"In decembrie, datele faceau plauzibila o crestere economica de aproximativ 2%, iar Guvernul a dorit sa mearga in directia cea buna, adoptand ca tinta un deficit bugetar de 2% din PIB. Dar, aparent surprinzator, deficitul bugetar negociat cu FMI este de 4,6% din PIB. Pentru prima data, din negocieri rezulta o tinta de deficit bugetar mai mare decat cea dorita initial de Guvern", spune Lucian Croitoru.

Consilierul guvernatorului BNR precizeaza ca acest fapt arata ca situatia economica s-a deteriorat, iar PIB-ul va inregistra o contractie de 4%. Totodata, acest lucru mai arata ca efortul de ajustare a deficitului extern va fi tot al sectorului privat, dat si ca sectorul public are nevoi mari de finantare intr-o perioada cand bancile sunt reticente in a extinde creditarea si costul capitalului este ridicat.

"In acelasi timp, autoritatile sunt decise sa permita ca o crestere economica mai mare decat cea prognozata sa fie reflectata intr-un deficit bugetar mai mic, aratand intentia de a participa mai mult la reducerea deficitului extern al tarii", mai arata Croitoru.

Pe de alta parte, Lucian Croitoru mai spune ca banii de la FMI vor fi folositi pentru a inlocui rezervele care vor fi utilizate pentru asigurarea stabilitatii leului si pe cele induse de reducerea rezervelor obligatorii.

Oficialul BNR a precizat ca banca centrala va reduce gradual rezervele obligatorii, iar "rezervele eliberate pot fi folosite de banci pentru a relua creditarea, dar ar putea foarte bine sa fie trimise de banci la “mamele” lor in strainatate, ceea ce ar scadea rezervele internationale ale BNR".

Lucian Croitoru subliniaza ca acordul cu FMI vizeaza asigurarea stabilitatii macroeconomice, inclusiv prin compensarea pierderii de rezerve oficiale.


Citeste mai multe despre   












Jurnal din Israel

FOTOGALERIE Israel pe repede inainte: kit de informatii pentru o calatorie reusita

De la nord la sud, Israelul are putin peste 400 de kilometri, iar de la est la vest, putin peste 100. E printre putinele tari ale lumii in care, in aceeasi zi, poti face si baie in mare si ski la munte. E taramul miracolelor si al sperantelor, tara sfanta a pelerinilor, teritoriu complet liber si dezinhibat pentru hedonistii de pretutindeni. Ca vrei sa te regasesti spiritual sau ca vrei sa gasesti energia unor petreceri fantastice, mergi in Israel. O sa capeti ce cauti si, uneori, chiar mai mult decat atat.

767 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Asteptam (Marţi, 24 martie 2009, 13:26)

    Alexandru C [utilizator]

    cu interes sa vedem ce mai spune acum guvernul boc despre deficitul guvernului tariceanu.

    incet incet li se ineaca toate textele populiste.
    • +1 (1 vot)    
      Corect (Marţi, 24 martie 2009, 14:58)

      amadeusz [utilizator] i-a raspuns lui Alexandru C

      Spuneau de Tariceanu ca a facut 5.2%
      Ei au nevoie de FMI ca sa faca un 4.6% + inca ceva...ca doar nu o sa se respecte limita asta.

      Dragi fani ai dlui Basescu, asteptam voturile voastre negative de pupincuristi basinosi
      • 0 (0 voturi)    
        liberalii (Marţi, 24 martie 2009, 15:42)

        alex [anonim] i-a raspuns lui amadeusz

        Mai usor cu deficitu pe scari tovarasi...

        Deficitul asta cu FMI este limita maxima aprobata de Fond. Daca deficitul este peste 4.6% atunci vor interzice tragerea banilor.
        Deci e un nivel teoretic.

        Practica o sa o vedem prin ce face Guvernul. Poate se tin de 2%, poate o sa fie 5%. Si atunci o sa iti dau dreptate ca nu e nici o diferenta intre guvernele Boc si Tariceanu.
        • +1 (1 vot)    
          Tovarase !! (Marţi, 24 martie 2009, 16:08)

          amadeusz [utilizator] i-a raspuns lui alex

          Singurii care au dus pana acum acorduri la capat au fost Ceausescu si A. Nastase.

          Nu scrie nicaieri ca e nivelul maxim; e nivelul convenit PUNCT
          Nu e Boc ala care sa faca un deficit mai mic
          • 0 (0 voturi)    
            ok (Marţi, 24 martie 2009, 18:12)

            alex [anonim] i-a raspuns lui amadeusz

            Si ai vrea sa ii ridicam statui lu Ceausescu si Nastase? Intra un pic in detalii sa vezi ce sume erau in acordurile respective si faptul ca erau acorduri cu o singura transa. Adica s-au perfectat, s-au tras banii...si "salutare si o bere...ne mai auzim la scadenta"...

            Legat de "nivelul convenit"... ma faci sa zambesc. Nivelul convenit e nivelul maxim pana la care se pot face trageri din facilitatea de credit. Mai citeste un pic teorie economica si cam cum functioneaza acordurile astea...si dupa aia mai discutam.
  • +2 (4 voturi)    
    nunc est bibendum (Marţi, 24 martie 2009, 13:38)

    Mazeta [utilizator]

    Ion este cazut in strada, l-a lovit criza. A consumat prea mult. De la local vine o masina, cica ambulanta, suspect de repede. Lumea protesteaza. Omului nu i se fac analize, dar i se prescriu retete. Scumpe, foarte scumpe. Ion este indemnat sa isi consume si ultimele resurse, chiar sa bea pe datorie, ca, la o adica, va fi sprijinit. Ion se uita buimacit in jur, nu mai intelege nimic. Dar se intoarce in carciuma si mai cere un pahar. Noroc!
    • +1 (1 vot)    
      Excelent! (Marţi, 24 martie 2009, 15:34)

      Handrews [utilizator] i-a raspuns lui Mazeta

      Am ras strasnic, ai talent :))
    • 0 (0 voturi)    
      lol (Marţi, 24 martie 2009, 18:17)

      alex [anonim] i-a raspuns lui Mazeta

      Ion asta pare un baiat simpatic, dar in cazul real daca nu i se da reteta incepe sa scuipe si sa palmuiasca pe cei din jurul lui. Noroc!

      (asa ca lectura a fost relaxanta gluma) :)
  • +5 (5 voturi)    
    Datoria externă a RO - (part 1) (Marţi, 24 martie 2009, 13:53)

    Ilie Serbanescu [anonim]

    Cu excepţia datoriei statului, altfel reprezentând numai vreo 15% din total, datoria externă a României, evident, datorie privată, este doar angajată din România (şi trece deci în contul României), dar nu aparţine unor entităţi româneşti, fie acestea persoane fizice, fie persoane juridice (firme cu capital autohton). Să fie clar, dacă ar fi fost după entităţile româneşti, România ar fi avut acum o datorie externă derizorie, căci nimeni de prin străinătate nu ar fi dat unor persoane fizice şi juridice private româneşti vreo 60 miliarde de euro, cât trece acum ca fiind datoria privată externă a ţării.

    De fapt, cu excepţia absolut derizorie a câtorva credite angajate direct în străinătate de firme cu capital privat românesc (excepţii pure!), toată datoria externă privată ce trece în contul României a fost contractată din România de entităţi străine care n-au altă legătură cu România decât aceea că figurează înscrise juridic aici. În rest, capitalul nu este românesc, decizia se află în altă parte decât în România, iar profiturile după taxele plătite la fiscul român merg aiurea, după cum horărăşte acţionariatul.
  • +4 (4 voturi)    
    Datoria externă a RO - (part 2) (Marţi, 24 martie 2009, 13:54)

    Ilie Serbanescu [anonim]

    Există două componente majore ale acestei datorii angajate de entităţi străine din România. Pe de o parte, este vorba despre datoria angajată în străinătate de filialele multinaţionalelor care acţionează pe piaţa românească şi care este formată din credite contractate îndeosebi de la bănci partenere pe pieţele internaţionale ale societăţilor-mamă din Occident. Pe de altă parte, este vorba despre creditele contractate pe lângă băncile-mamă tot din Occident de subsidiarele acestora din România, bani în general viraţi sub formă de credite intracompanie pentru ca subsidiarele să aibă disponibilităţi pentru a oferi credite pe piaţa locală.

    Populaţia şi firmele cu capital autohton s-au îndatorat masiv în ultimii ani, dar, atenţie!, la băncile străine din România. Această îndatorare însă nu apare ca datorie externă, ci ca datorie internă. Deci, în esenţă, datoria privată externă a României trebuie plătită de entităţi străine, plăţile fiind alimentate, tot în esenţă, din ceea ce entităţile româneşti (indivizi şi firme) trebuie să achite în contul datoriilor lor (interne) faţă de entităţile străine din România.
  • +3 (3 voturi)    
    Datoria externa a RO (part 3) (Marţi, 24 martie 2009, 13:56)

    Ilie Serbanescu [anonim]

    Convertind toate plăţile în echivalent PIB pentru a le putea compara, situaţia se prezintă în felul următor: datoria externă privată (angajată în ultimă instanţă de entităţi străine) - 45%; datoria internă privată (către bănci străine din România) - 38%, din care a populaţiei către bănci străine din România - 17%. Cifrele sunt, evident, aproximative. Ele interesează doar ca ordin de mărime. Oricum, este clar că sumele pe care entităţile străine din România le au de plătit în străinătate în contul angajamentelor financiare făcute de ele din România sunt mai mari decât sumele pe care băncile străine din România le au de colectat de la debitorii români (firme şi individuali). În asemenea condiţii, subsidiarele bancare din România sunt captive aici. Acestea depind de încasările de la debitorii lor (entităţi româneşti: firme şi populaţie). Din presiuni prea mari asupra acestora se pot alege mai cu nimic. Şi nici presiuni prea mari din partea băncilor-mamă pentru a extrage bani de la subsidiare nu prea pot folosi la mare lucru. Pe termen lung pot însemna chiar tăierea crăcii de sub picioare. Pe debitorii români îi pot aştepta constrângeri imense, dar probabil şi anumite relaxări când coarda se va întinde prea mult.
  • +1 (3 voturi)    
    Datoria externa a RO (part 4) (Marţi, 24 martie 2009, 13:58)

    Ilie Serbanescu [anonim]

    Nu mai există nici un dubiu în legătură cu cine va plăti diferitele componente ale datoriei externe! Cei care s-au împrumutat intern la subsidiarele băncilor străine din România îşi vor plăti în continuare creditele contractate, dar, în plus, populaţia, în calitate de contribuabil, va plăti şi o bună parte din datoriile angajate în străinătate de subsidiarele din România ale băncilor şi altor firme străine.

    Un jaf impecabil!
    • 0 (2 voturi)    
      da frate... (Marţi, 24 martie 2009, 15:26)

      ToBeOrNotToBe [utilizator] i-a raspuns lui Ilie Serbanescu

      am citit toate cele 4 postari ale tale si eu am sa sintetizez pentru tine... tara noastra este vanduta iar noi suntem sclavi pe pamantul nostru. Dupa ce am scapat de turci, de tatari si de rusi am nimerit in ghiarele sionistilor care ne tin la pragul subexistentei (pe majoritatea dintre noi)....l-au omorat pe ceausescu pentru ca nu le-a facut jocurille, apoi au venit marionetele iliescu, constantinescu, basescu....escu... care ne-au vandut tara bucata cu bucata. Si cand te gandesti ca pamantul nostru poate hrani 80 milioane de oameni iar majoritatea oamenilor din Romania nu au ce pune pe masa...
    • 0 (0 voturi)    
      Multumim (Marţi, 24 martie 2009, 15:39)

      Handrews [utilizator] i-a raspuns lui Ilie Serbanescu

      Va multumim pentru lamuririle aduse. Completeaza peisajul si asa destul de sumbru...
    • -1 (1 vot)    
      Citet pana aproape de sfarsit (Marţi, 24 martie 2009, 16:57)

      dl K [anonim] i-a raspuns lui Ilie Serbanescu

      Logic pana la sfarsit, insa in part 4 o bagati in ceata:

      "Cei care s-au împrumutat intern la subsidiarele băncilor străine din România îşi vor plăti în continuare creditele contractate" - AM INTELES, insa este CORECT sa se intample asa, nu?

      "... dar, în plus, populaţia, în calitate de contribuabil, va plăti şi o bună parte din datoriile angajate în străinătate de subsidiarele din România ale băncilor şi altor firme străine." - ASTA NU AM INTELES.

      Haideti sa luam un exemplu. Dacia ia un credit de la Renault sau de la BRD. Cum plateste contribuabilul roman acest credit? Adica, cum se duc impozitele noastre la plata acestui credit. Ca acordam facilitati fiscale pentru Dacia, nu s-ar prea pune. Ca si asa se incaseaza la buget mai mult decat se incasa fara Renault actionar la Dacia. Altfel, Dacia plateste imprumutul DOAR daca are incasari, deci daca vinde masini, insa in acest caz se poate spune ca si contribuabilul german(cunoscator in domeniu si mare amator de Dacia) plateste, alaturi de contribuabilul roman si de toti cei care cumpara Dacia(francezi sau olandezi) datoriile Dacia catre Renault sau BRD. Cel putin asa am inteles eu. Daca-i altfel, va rog sa ma corectati. Va multumesc anticipat!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică