Romania va incheia anul 2009 cu o crestere economica pozitiva, crede guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Eu cred ca Romania va ramane in acest an in zona pozitiva, cu acest program economic", a declarat el, intr-o conferinta de presa, apreciind ca recesiunea va avea o forma de varf, si nu una de U, pe termen lung.

"Cand spun ca am o viziune pozitiva asupra cresterii, o spun nu pentru ca nu vad ca decelerarea e puternica, dar sper ca vom avea un tip de minirecesiune sub forma de varf, nu in forma de U", a afirmat Mugur Isarescu.

El a explicat ca cifra de -4% este "presupunerea pe baza caruia s-a construit un program, este un fel de the worst scenario case.

"Nu este o profetie, e presupunerea pe baza careia s-a construit bugetul", a precizat Isarescu, adaugand ca este mult mai simplu sa faci o corectie poztiva decat una negativa.

Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, prezinta, joi, principalele aspecte legate de imprumutul pe care Romania il va lua de la Uniunea Europeana, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Iata principalele declaratii facute de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu:

Cati bani imprumutam si pe cati ani:

• Suma imprumutata de la FMI este de 11,4 miliarde DST.
• Daca am considera doar aranjamentul public, bani care intra in institutiile publice, este vorba de imprumuturi de 18,95 miliarde euro
• Daca adaugam si posibilele imprumuturi pentru sectorul privat, nu pentru balanta de pati, se ajunge la 19,95 mld. Euro
• Se poate adauga si aranjamentul de la BEI, care nu a conditionat insa acordarea imprumuturilor de acest aranjament. Este vorba de 1,5 mld. euro pe an.
• In total, cu tot cu BEI, sumele depasesc, pe doi ani, 20 de miliarde de euro
• Sumele pentru 2009 ajung la 11,8 mld euro, daca se includ si imprumturile acordate de BERD pentru sectorul bancar 
• Pentru 2010 angajamentele de imprumut ajung la 7,1 mld, iar pentru 2011 la 1,05 mld. euro, excluzand sumele de la BEI
• Nu inseamna ca daca sunt angajate niste sume ele sunt si trase
• Este un imprumut important, dar nu este foarte mare daca facem comparatia cu cat s-a imprumutat Romania din partea sectorului privat anul trecut - aproape 20 de mld. euro
• Romania a trait in ultimii doi trei ani din resurse externe, atrase in investitii directe, investitii de portofoliu sau sub forma de imprumuturi
• Comparand suma imprumutata in acest cu cea de anul trecut inseamna ca ea este aproape jumatate
• Acest lucru inseamna ca Romania trebuie sa stranga cureaua, sa se ajusteze.
• Intestitiile straine directe in 2009 se vor injumatati, cam la 4,5 mld. euro
• Iesirile versus intrarile de capital vor tinde spre zero
• Ne asteptam ca fluxurile din balanta de plati sa devina negative
• Aceasta este motivatia pentru care Romania s-a imprumutat, din considerente preponderent externe
• Dupa exuberanta miscarilor internationale de capital din ultimii ani, s-a trecut la un pesimism extrem iar banii s-au evaporat
• Persoanele nu sunt impotriva creditului pentru locuinte, chiar si in euro, dar exista unele riscuri

Imprumutul evita o aterizare dura si o distributie nejusta a costurilor sociale

• Descresterea se poate rezolva pe doua cai: printr-o ajustare a unei economii care s-a obisnuit cu intrari mari de capitaluri private, dar o asemenea ajustare este extrem de mare, nicio economie nu se poate ajusta la acest nivel.
  
• Am trait acest lucru in 1999 si insemna o strangere de curea masiva
• Incercam sa compensam aceasta reducere prin alte intrari de capital 
• Varianta a doua: facem o anumita ajustare a economiei si a balantei de plati, probabil ca deficitul se va reduce la 8 - 9% din PIB.
• Nu este usor sa tii sub control un  proces de ajustare
• Daca se face prin mecanismele pietei, afecteaza paturile sociale cele mai sarace
• Cu acest imprumut se incearca gasirea unui echilibru intre ajustare si finantare si sa realizam o ajustare controlata, care sa afecteze mai putin paturile sarace, sa mentina solidaritatea sociala si sa faca o impartire a poverii acestei ajustari

Costurile imprumutului sunt rezonabile

• Al treile scop al imprumtului se refera la costuri. 
• Experienta trecuta arata ca un acord cu FMI e lagat de costuri sociale. Fara o finantare externa costurile sociale sunt mult mai mari.
  
• Optiunea acestui imprumut este una buna. Costurile sunt mai mici si pot fi distribuite controlat prin politici pe categorii sociale si sa dea o perspectiva tarii.
• Toate finantarile private care au intrat in Romania in ultimii ani aveau un cost mediu de 4-6%. Acum avem un cost de 3-4%.
• Costurile atasate acestui pachet de imprumuturi sunt mult mai mici decat oricare alta forma de finantare
• Exemplu: Cu imprumtul de la FMI inlocuim o parte din rezerva internationala a Romaniei, imprumutata de la bancile comerciale, pentru ca BNR plateste o dobanda pentru acest fonduri
• Trebuie sa dam 2,9% la euro pe an in prezent, cu tendinta de crestere. In ultimele 12 luni dobanda platita la rezerva, prin aplicarea unei cote de 40% pe pasivele bancilor comericiale, dobanda s-a dublat.
• La FMI, media este de 3,4 - 3,5%
• S-ar parea ca e mai ieftin sa pastram rezerva minima obligatorie, dar dobanzile pe piata interna tind sa creasca si extrapolarea noastra arata ca se va duce la 3%
• BNR nu va intra in costuri nete de oportunitate.
  
  
  

De unde rambursam banii?

• Imprumutul, in ceea ce priveste costurile, comparativ cu alte imprumuturi, este rezonabil.
• Imprumtul de la FMI va fi rambursat de BNR si, per net, intrevedem sa nu avem costuri suplimentare
• Cele 5 mld euro luate de Ministerul de Finante vor fi rambursati din buget. Exact evolutia cursului depinde de acoperirea acestui gap financiar
• Imprumuturile de la BERD se duc in sectorul privat direct, si acolo e vorba de o inlocuire a unor costuri cu alte costuri
• Rambursarea imprumuturilor se va face, in medie, intre 3 si 5-6 ani
• Dar exista si fondurile structurale de circa 30 de miliarde de euro, si acesta poate fi un fel de bridge
• Daca Romania ar fi fost in masura sa absoarba fondurile de preaderea si structurale cum trebuie, am fi incasat in 2009 circa 9 miliarde de euro si probabil ca nici nu am fi apelat la acesti bani
• Acest acord nu este un colac de salvare, nu este un rescue pentru banci sau pentru guvern, ci e vorba de un pachet complex de 20 de miliarde de euro,
  
• Ca sa dau si eu o definitie, este de fapt o punte care ne da ceva timp ca sa grabim ceea ce nu am facut la momentul respectiv, sa facem reforme structurale, sa transformam aceasta tara intr-una europeana
• Este evident ca aceasta tara nu duce lipsa de bani, aceasta e o iluzie periculoasa care a fost vanturata de 20 de ani
• Tara asta duce lipsa de organizare, de capacitate administrativa, de management performant si multe-multe altele. Pe primul loc e capacitatea administrativa
  
  

Isi retrag bancile comerciale banii din Romania?

• Acordurile cu bancile comerciale este unul voluntar
• Bancile care au venit sa afaca afaceri in sensul pozitiv in Romania pe termen lung sunt solidare cu evolutia economica din aceasta tara
• Ele ar suferi primele din dezechilibre, din presiuni pe cursul de schimb si din lipsa de incredere
• Acordul cu bancile comerciale poate sa aiba o forma scrisa
• Noi am avut documente scrise de la unele banci. Erste ne-a scris ca nu e vorba de niciun cent de retras. Ei spun ca intrarile de capital vor exista
• Ieri, presedintele SocGen a spus acelasi lucru, ca sa inlature orice dubiu: Ar fi o prostie sa ne gandim sa luam un euro din Romania si sa-l ducem in Franta.
• Jucam cu bancile mama si cu subsidiarele din Romania aceleasi reguli ale jocului, pe baza de stimulente, nu de restrictii
• Stress-testurile ironizate de presa vor fi aplicate si daca arata ca o banca sau alta in mod reactiv trebuie sa-si mareasca baza de capital vom cere acest lucru
• Acum suntem in aceeasi barca cu bancile comerciale
• Avem in vedere trecerea la normele internationale de contabilitate pana la finalul acestui an. Din cauza normelor s-au facut si provizioane mai mari pana acum. Modificarea este trecuta in programul nostru
• Sub forma de rata, inca nu vom modifica rezervele minime obligatorii, dar la compozitie este posibil. Incepem cu valuta, pentru ca lichiditatile in lei s-au imbunatatit sensibil, prin operatiunile repo pe care BNR le-a facut, inclusiv pentru a pune pe picioare finantarea excedentului de deficit bugetar
• Nu va ganditi insa ca vom reduce nivelul ratei rezervelor minime in valuta de la 40 la 20%. Ajustarea va fi extrem de graduala, deoarece nici economia nu poate absorbi
  

Cum a ajuns Romania de la crestere economica la recesiune de 4%?

• Si fiinta umana, si dvs., presa, sunteti inclinati spre profetie. Noi nu facem aici profetii
• Cifra de -4% este presupunerea pe baza caruia s-a construit un program, este the worst scenario case. Nu este o profetie, e presupunerea pe baza careia s-a construit bugetul
• E mult mai simplu sa faci o corectie poztiva decat una negativa
• Eu cred ca Romania va ramane in acest an in zona pozitiva, cu acest program economic
• Cu totii suntem mai pesimisti acum decat eram in toamna. Fiecare isi da masura acum a capacitatii de a fi ghicitor
• Personal, imi asum responsabilitatea ca noi nu am fost aici ghicitori despre cat de rea va fi cresterea economica
• Nu stim daca actuala criza a ajuns la punctul cel mai de jos. Este un proces in derulare, si dimensiunile adevarate sunt greu de comensurat, cu atat mai greu sunt de comensurat pentru Romania
• In toamna stiam ca avem o mare dependenta de capitalul privat extern, dar nu ne-a fost usor sa vedem cat de sperios este acesta
• In toamna nu se spunea ca Europa si mai ale Europa rasariteana este intr-o asemnea jale
• Nu cred in tratarea la gramada a Europei rasaritene. Mi se pare lipsit de profesionalism
• In partea nebancara, unde avem informatii mai putine si control insuficient, Romania trece si va trece prin iesiri nete de capital, mai ales in lipsa unui program 
• Cand spun ca am o viziune pozitiva asupra cresterii, o spun nu pentru ca nu vad ca decelerarea e puternica, dar sper ca vom avea un tip de minirecesiune sub forma de varf, nu in forma de U
• In comitetul de politica monetara am avut grija sa am si pesimisti si optimisti
• Indicatorul nostru nu e minus sau plus, ci delta fata de potential
• PIB-ul potential al Romaniei este in continuare mare, noi l-am estimat la 6, dar o slabire a cresterii economice ajuta inflatia
• Stim ca principalul factor de influentare a inflatiei nu mai e PIB-ul potential, ci este cursul de schimb, dar aici sa nu ma mai intrebati
• Nu exista nicio diferenta de opinie intre noi si FMI legat de o flotare administrata
• Nu suntem pentru free floating, mai ales in conditii de turbulente si de financial gap, conditie in care cursul se poate duce oriunde
• Cursul de schimb se afla la un nivel sustenabil pentru perioada actuala
• Un financial gap trebuie rezolvat. Cand ai iesiri masive de capital, el trebuie rezolvat, iar cursul ca atare de multe ori nu il rezolva, agraveaza panica
• Nu vedem cu nimic o deterioare a fundamentelor in Romania pentru a vedea o depreciere fundamentala a cursului iar ajustarea a mers chiar mai rapid decat credeam
• Acesta este anul ajustarii, dar nu a oricarei dimensiuni a ajustarii, pentru ca mananca din cresterea economica
• Nu exista factor care sa fi erodat mai mult din leu decat cresterea peste productivitatea muncii a salariilor, si am tot spus acest lucru in ultimii doi ani
• Ne pastram obiectivul de a adopta euro in 2014