E una dintre cele mai bine cotate scoli. A fost fondata ca raspuns la o criza financiara anterioara, iar absolventii ei au ajuns printre cele mai mari nume in economie. E vorba despre Harvard Business School, al carei rector, Jay Light, spune ca e nevoie si acum de absolventii HBS. Poate chiar mai mult ca niciodata, desi realitatea il contrazice.
Din pacate, scoala lui trece prin momente critice acum. Contestata public din exterior si pe tacute din interior, HBS incearca sa se reinventeze. „Nu cautam uberliderul”, ci pe acei cativa oameni care au cea mai buna capacitate de a`i conduce pe ceilalti. Formam economistii care vor face in viitor, diferenta”, povesteste relaxata Deirdre Leopold, sefa departamentului de admitere si alocari ale burselor.
Recrutarile se fac prin intermediul celor cinci „antene” pe care HBS le are intinse in California, Paris, Tokyo, Hong Kong si Bombay. O alta va fi intinsa in curand la Shanghai.
Un master la HBS costa 80.000 de dolari pe an.
Cat priveste studentii, din cele doua treimi care aplica pentru o bursa (care acopera 23.000 de dolari pe an), doar 40% o obtin.
Intrebati de ce economisti care nu au avut scoala Harvardului au reusit sa prevada criza, in vreme ce „crema” expertilor nu, oficialii HBS au un raspuns oarecum surprinzator: ”Erau in afara, aveau avantajul distantei! Noi eram in interior..”, spun profesorii celei mai bine cotate scoli.
Lucrul acesta e doar pe jumatate adevarat. Poate ca vina apartine si indepartarii de la etica a profesorilor celebrei scoli. Nu multi stiu ca teoreticienii care predau acolo sunt si actionari ai unor importante fonduri de risc. Cazul lui Robert Merton este cel mai des citat. Profesor la Harvard, el a fost asociat in conducerea Long Term Capital (LTCM), unul din fondurile de risc mari, ajuns aproape in faliment in 1998. Prabusirea companiei sale nu i`a stirbit cu nimic reputatia de profesor de exceptie. La fel, fisa biografica a lui Jay Light arata ca este „director al mai multor companii private si administrator al unor firme din domeniul investitiilor de capital”.
Lista e prea lunga pentru a fi enumerata aici. Este clar ca HBS s`a indepartat enorm fata de maxima primului rector al scolii, Edward Gay, care sustinea ca profesorii sai trebuie sa castige „in mod onest, un beneficiu corect” in urma orelor predate.
Philip Broughton, promotia 2006, autorul unei carti intitulate „Ce te invata la HBS”, ii acorda spatii mari unuia dintre profesori, sir Frederick Anderson Goodwin. E seful RBS, nationalizata in 2008 din cauza celor mai mari pierderi suferite vreodata de o banca din Regat. Goodwin era privit ca un idol si model de management. Pana cand ideile sale au demonstrat ca nu duc nicaieri pe termen lung. „Au existat analize cu privire la pericolele riscului financiar sistemic?”, au intrebat unii. Nu, a venit prompt raspunsul. De peste 30 de ani nu s`a analizat acest subiect, iar in privinta cursurilor privind reglementarea pietelor financiare, dezinteresul studentilor este masiv”, spune rectorul. Apoi, ca pe o scuza, sopteste incet: ”Adevarul e ca toata lumea iubea acest sistem”.
Peter Tufano, profesorul de finante cel mai bine plasat, a organizat inca din martie focus grupuri pentru a studia cauzele crizei. 90 dintre fostii lui elevi, azi mari sefi in banci sau in Guverne, discuta despre ce ar fi putut declansa criza. „Fiecare cauta cauzele adanci - datoriile, accesul prea facil la credit, dereglementarea, foamea de bani… Desi credem ca nu e un singur motiv pentru care a izbucnit aceasta criza...", sustine el.
Charles Banville, canadian, proaspat absolvent, stie sigur: ”Nimeni nu a putut sti ca vine criza. Problema e daca vom putea fi pregatiti pentru urmatoarea. Cum sa fac sa pot avansa impotriva curentului, daca va veni o noua viitura?”, se intreaba el.
Interesant este si modul in care criza a lovit in absolventii de HBS. Jana Pompadur Kierstead, responsabila cu monitorizarea profesiei absolventilor (da, exista si un asemenea post la HBS) spune: ”De cand cu criza, ofertele salariale pentru absolventii HBS s`au restrans ca numar cu 30%. Inceputul l`a dat prabusirea Lehman, dupa care absolventii nostri s`au vazut din ce in ce mai confruntati cu refuzul de angajare.”
Cine a trecut pe la HBS:
In politica: George W Bush, Michael Bloomberg, primarul din New York si fondatorul agentiei de business care`i poarta numele, Henry Paulson, ex-PDG al Goldman Sachs, secretar al Trezoreriei SUA, Frank Carlucci, secretarul apararii din timpul mandatului lui Ronald Reagan si apoi PDG al fondului de investitii Carlyle...
Din finante: John Thain, PDG al Merrill Lynch din timpul crizei subprime, dar si multi alti PDG, ca John Weinberg (Goldman Sachs), Jamie Dimon (JP Morgan Chase), Richard Fisher (Morgan Stanley), Bruce Wasserstein (Lazard), Arthur Rock s.a.
In companii: Rick Wagoner, PDG al General Motors Jeffrey Immelt (General Electric), Lou Gerstner (Carlyle Group), Roy Bostock (Yahoo!), James McNerney (Boeing), A. G. Lafley (Procter & Gamble), Donald Carty (Dell), Orin Smith, fondatorul Starbucks, Jeffrey Skilling, ex-PDG Enron...
Citeste si comenteaza pe Dan Popa's Weblog.
0
0
