A trecut aproape un an de cand avem si noi criza noastra, insa, cu toate acestea, pana acum nu s-a inregistrat nici un faliment rasunator. Cum poti inregistra o prabusire economica de la +9% in al doilea trimestru al anului trecut, la -9% cat se pregateste INS sa comunice in aceasta saptamana, fara ca nici un “mamut” economic sa nu intre in faliment sau macar sa apeleze la ajutorul statului?

SUA are falitii ei, numai ca acolo, in unele cazuri, termenul de faliment s-a transformat in “too big to fail”, cei din UK au si ei falitii lor, guvernele din Franta si Germania au pompat bani in unele companii pentru ca acestea sa nu iasa de pe piata, iar toate acestea s-au intamplat desi scaderea economica inregistrata de aceste tari a fost mai mica si mai putin abrupta decat cea cu care se confrunta in prezent Romania.

Unde sunt falitii nostri? In Romania, discutam acum despre un faliment national fara faliti, si despre disperare fara disperati. Daca situatia economica ar fi fost atat de dramatica, acum nu am fost in situatia de a cauta cu lupa falimentele semnificative generate de criza, si nici nu am fi avut una dintre cele mai mici rate ale somajului din Europa.

Cum este posibil ca cifrele macroeconomice sa varieze dramatic de la un an la altul, si cu toate acestea, criza economica sa nu genereze falimente de rasunet?

Citeste textul integral si comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas.