Riscam sa deraiem din nou, din cauza ca ne rupem de realitatea fundamentala, actionand mai degraba sub impulsul perceptiilor. Situatia economica este total diferita de lumea minunata creata de presa, avertizeaza blogul Trenduri Economice, intr-o analiza care concluzioneaza ca am fost prizonierii unui model falimentar ce a dus la dezvoltarea unor capacitati de productie supradimensionate.

De fiecare data cand ne confruntam cu tentatia indepartarii de realitate, ratiunea ne da un semnal menit a ne readuce cu picioarele pe pamant. Ignorarea acestuia ne conduce catre taramuri psihedelice, unde o tandra liniste si o duioasa inconstienta iau locul ratiunii. Realul insa isi continua curgerea, iar atunci cand gap-ul devine periculos de mare, o miscare corectiva puternica intrerupe brutal tentatia irationala. Este o situatie similara cu cea a cainelui care e legat de caruta. Daca se opreste din mers pentru a trage un pui de somn, funia il readuce imediat la realitate aratandu-i in modul cel mai clar cu putinta care e directia.

Rememorand ceea ce s-a produs pana acum, putem lesne observa ca toate semnalele pe care le-am primit sunt doar perceptii. Peste tot se vorbeste de recovery, dar nu se aminteste faptul ca pana acum nu s-a facut absolut nimic. S-a vorbit, s-au facut comitete si comitii, dar practic nu s-a rezolvat nimic. Doar discursuri desuete al caror singur efect a fost probabil simtit de producatorii de promptere.

In cele ce urmeaza doresc doar sa atrag atentia asupta faptului ca riscam sa deraiem din nou din cauza ca ne rupem de realitatea fundamentala, actionand mai degraba sub impulsul perceptiilor. Situatia economica este total diferita de lumea minunata creata de presa. Voi incepe cu semnalarea unei realitati comunicate de Fitch: incetinirea cresterii numarului de restante la creditele ipotecare este eclipsata de valorile din ce in ce mai mici ale creditelor restante care revin la normal. Valorile date publicitatii spun totul: daca in perioada 2000-2006 rata creditelor restante care reveneau la normal se situa la aproximativ 45%, in prezent indicatorul a cazut la 6,6%.

Este simplu de intuit ca, in aceste conditii, restanta reprezinta doar o "halta" in drumul catre default. Poate ca ati observat ca numarul falimentelor bancare continua sa creasca. Este vorba de institutii care se sufoca sub presiunea restantelor si a activelor toxice(cu toate ca separarea nu e corecta, am facut-o pentru a delimita produsele financiare reale de cele ireale). Aceste banci dau faliment, dar pana acum nu au beneficiat de pachetele generoase de ajutoare din partea Fed sau a Trezoreriei! Cu alte cuvinte, institutiile care functionau cat de cat in realitate pica pentru ca "mumiile vii" care au provocat intreaga nebunie sa poata trai cuplate direct la teava cu dolarii produsi de tiparnite.

Aspectul bancar este doar un element al intregului puzzle (ce-i drept este unul extrem de important din cauza conexiunilor pe care le are cu toata economia). Modelul de crestere de pana acum a fost unul bazat pe o minciuna. Toata lumea a gravitat in jurul "natiunii consumator" care, in acelasi timp, era si producatorul bunului cu cea mai mare cautare: banul. Numai ca banul produs de SUA incepe sa-si piarda din credibilitate, iar natiunea consumator din putere. Criza ne-a scos la iveala o natiune supraindatorata atat ca tara cat si ca individ, punand la indoiala intreg fundamentul economic. Care sunt perspectivele cresterii? Zero conform modelului actual. Pentru a putea creste trebuie sa dam bani americanilor, dar acestia nu si-i mai pot permite. Pentru a-i putea accesa, ar trebui sa le stergem datoriile istorice, sa resetam cumva tot gunoiul care se incapataneaza sa ramana in scripte.

Perspectiva este crunta si daca renuntam la actualul model. Prinsi in capcana cresterii perpetue, ne-am dezvoltat capacitati de productie supradimensionate, am inventat modele aberante de business. Multa vreme, o buna parte din consumul casnic a fost predestinata gunoiului. Stimularea consumului a fost echivalenta cu stimularea economiei reale care s-a dezvoltat cu mult peste capacitatea reala de absorbtie a consumatorului. Aceste lucruri se vad cu ochiul liber acum, iar cresterea somajului, continuarea presiunii deflationiste si nivelul creditelor neperformante sunt consecinte ale unui model falimentar.

Citeste textul integral si comenteaza pe Trenduri Economice.