Pana acum am tras concluzia ca am intrat in criza nepregatiti; ca in 2007 si in 2008 am consumat prea mult si am avut deficite prea mari. Citim in ziare, fara prea multe explicatii, cum ca dobanzile din piata sunt prea mari, ca BNR se comporta inca prea dur cu economia.
Postul urmator isi propune sa clarifice teoretic comportamentele economice ale celor doi actori principali - Guvernul si Banca Nationala, scrie Mihai Marcu, pe blogul lui.
Cateva explicatii
Guvernul controleaza politica fiscala, adica taxele si impozitele. Cand cresc taxele, mai multi bani se duc la stat. Consumul scade si de la un punct se reduce si activitatea economica. Politicienii nu sunt prea dornici sa creasca taxele prea frecvent, pentru ca sunt masuri nepopulare.
Cand scad taxele, raman mai multi bani la populatie. Consumul creste. Un astfel de exemplu: in 2005, impozitele pe salarii au scazut la 16%. Dintr-o data, multi oameni au ceva mai multi bani in buzunar.
Banca Nationala controleaza politica monetara - foarte pe simplu - banii. Cand Banca Nationala relaxeaza (pe scurt: scade dobanzile) politica monetara atunci banii devin mai ieftini si mai usor disponibili. Banii mai multi se duc in economie, in investitii sau in consum. Activitatea economica e in crestere.
Cand Banca Nationala intareste politica monetara (pe scurt: creste dobanzile), banii devin mai scumpi. Populatia se indreapta spre economisire in loc de consum, iar activitatea economica se reduce.
Jocul
Guvernul si Banca Nationala sunt doua institutii separate; nu sunt mereu coordonate in actiuni si au interese diferite. Banca Nationala este preocupata mai mult de stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara. Pe langa scopuri electorale, Guvernul este preocupat si de economia in sine.
Citeste restul articolului si comenteaza pe Economia pe intelesul tuturor.
