"Desi laudabil, propunerile in materie de politici fiscale ale autoritatilor romane – cum ar fi tinerea sub control a cheltuielilor si a numarului angajatilor din sistemul bugetar- ar putea fi dificil de implementat pe termen scurt", se arata in Raportul de tara al FMI, publicat vineri pe pagina de Internet a institutiei. "Vedem riscuri politice in crestere. Severitatea contractiei economice, dublata de alegerile prezidentiale ar putea slabi sprijinul necesar reformelor structurale", se arata in document.
„Declinul activitatii economice a fost mai profund decat se anticipase in program. PIB real s-a contractat cu 7,6% in prima jumatate a anului 2009, comparativ cu 2⅔ procente proiectat in cadrul programului, datorita unei scaderi masive a cererii interne, mai ales a consumului”, se mai arata in textul Raportului.
Aceasta evolutie, in opinia autorilor, a reprezentat o mare provocare pentru finantele publice deoarece veniturile in scadere au impus reduceri semnificative de cheltuieli.
Cu toate acestea, intelegerile au fost respectate in linii mari, exceptie facand plafonul privind arieratele la intern ale Bugetului General Consolidat, pentru care autoritatile romane au solicitat si au obtinut o derogare.
Riscurile privind implementarea programului se mentin.”Desi laudabile, mai multe dintre remediile fiscale propuse de autoritati – cum ar fi reducerea numarului de angajati in sectorul public si controlul mai strict al cheltuielilor curente la entitatile descentralizate – s-ar putea dovedi dificil de realizat in timpul scurt avut in vedere”, mai spun reprezentantii Fondului. In opinia lor, intervin si riscurile politice asociate implementarii programului.
Profunzimea recesiunii si alegerile prezidentiale din noiembrie genereaza tensiuni in coeziunea coalitiei de guvernamant si ar putea slabi sprijinul pentru masurile de ajustare si reformele structurale ce se impun. Romania se gaseste in mijlocul unei recesiuni severe, considera reprezentantii FMI. "Varful de lance al declinului este contractia acuta a cererii interne, mai ales a consumului, pe masura ce creditul bancar a scazut, cresterea veniturilor a incetat iar gradul de incredere s-a prabusit", se spune in document, care subliniaza ca desi ritmul declinului economic a inceput sa incetineasca, nu se asteapta ca rata cresterii economice sa revina la valori pozitive pana la sfarsitul anului 2009 sau inceputul anului 2010.
"Sistemul bancar a suportat relativ bine recesiunea pana acum, dar este de asteptat ca deteriorarea continua a calitatii creditului sa exercite presiuni aspra evolutiei capitalului bancilor. Calitatea creditului continua sa se deterioreze, cu NPL (indoielnice si pierderi) ce aproape s-au dublat in cursul anului", se mai arata in Raport.
Finantarea externa a facut fata mai bine decat se anticipase. Desi intrarile de capital au scazut in prima jumatate a lui 2009 – cu un nivel al ISD mai mic cu aproximativ 45% comparativ cu 2008, si cu un deficit de refinantare a datoriei externe scadente – intrarile nete de capital au fost mai bune decat se anticipase in cadrul programului.
Pentru 2010, programul revizuit vizeaza reducerea deficitului sub 6% din PIB, ceea ce echivaleaza cu un efort de ajustare structurala de 2⅓ procente din PIB.
BNR este foarte apreciata pentru masurile luate. "Moderarea presiunilor inflationiste si valutare a permis BNR sa relaxeze rogresiv politica monetara pe parcursul lui 2009. A redus ratele dobanzilor de patru ori in acest an cu o valoare cumulata de 175 de puncte de baza (pana la 8,5%), a eliminat rezervele minime obligatorii pentru pasivele in valuta pe termen lung, a redus rezervele minime obligatorii pentru pasivele in moneda nationala si in valuta cu scadente mai scurte, si a injectat un volum semnificativ de lichiditati pe piata monetara interna, mai ales prin facilitati repo.
Trecerea asociata de la pozitia de debitor net la cea de creditor net fata de sistemul bancar a oferit BNR un mai bun control asupra lichiditatii din sistem intr-o perioada de relativa instabilitate financiara", arata autorii Raportului. Lipsa interventiei pe piata valutara si intrarile de capital peste asteptari au permis bancii centrale sa acumuleze o marja confortabila in pozitia sa de AEN, incheind luna iunie cu aprox. 2. miliarde de Euro peste tinta prevazuta in program.
Pe mai departe, BNR va continua sa isi adapteze pozitia de politica monetara in functie de inflatie si conditiile de pe piata valutara. Mai exista ceva spatiu de relaxare monetara, dar este recomandata o abordare precauta avand in vedere ca inflatia in Romania ramane mult peste media UE, ca pe viitor pot aparea presiuni pe preturi si ca economia este vulnerabila la presiuni semnificative de depreciere din cauza datoriei mari in valuta neacoperita (unhedged) inregistrata de sectorul nefinanciar, mai ales populatie.
"Se propune ca jumatate din transele aferente perioadei ramase din 2009 sa fie virate direct la buget", conchid oficialii FMI
0
2
