ELINOR OSTROM – PREMIUL NOBEL 2009

Dragos Paul Aligica: Opera lui Elinor Ostrom este, in ultima instanta, un profund argument in favoarea auto-guvernarii si libertatii umane  

de Dragos Paul Aligica     HotNews.ro
Marţi, 13 octombrie 2009, 11:19 Economie | Finanţe & Bănci

Dragos Paul Aligica
Foto: HotNews.ro
O buna parte din gandirea economica si politica a secolului 20 a stat sub semnul urmatorului argument: cand functioneaza perfect, piata este ceva laudabil. Dar piata are esecuri. Iar statul trebuie sa intervina si sa indrepte lucrurile.  Alaturi de autori precum James Buchanan, Gordon Tullock sau Vincent Ostrom, Elinor Ostrom se afla printre acei ganditori care, incepand cu anii 60, au privit propozitia “Piata e imperfecta, prin urmare statul este solutia” nu prin prisma doctrinelor politice sau modelor ideologice, ci prin prisma logicii si a evidentei empirice.

A demonstra ca un anumit aranjament institutional conduce la o performanta suboptimala, scrie Ostrom, nu este echivalent, totusi,  cu a demonstra ca un alt aranjament institutional va conduce la un rezultat mai bun”. Faptul ca in secolul 20 multe dintre cele mai bune minti din stiintele sociale au trebuit sa se lupte pentru a dovedi incoerenta si falsitatea unei propozitii atat de evident eronate precum este “Piata esueaza, prin urmare statul este solutia”, spune ceva semnificativ despre atmosfera intelectuala a acestui secol.

Elinor Ostrom a mers dincolo de a demonstra empiric ca in nenumarate cazuri nu statul este solutia. Argumentul ei este insa diferit de al colegilor Buchanan sau Tullock. Statul, spun Tullock si Buchanan, nu numai ca nu este un mecanism eficient de executare a operatiilor economice de obicei facute de firme, dar nu este eficient nici macar pentru operatii de interventie administrativa si regulatorie pe piete.

Ideea ca avem aceasta institutie, statul, functionand la cheie si populata cu niste oameni de o competenta minunata – politicieni si birocrati, care nu se gandesc decat la binele public si se comporta ca atare, fara a fi tentati deloc sa foloseasca parghiile si influenta in interes propriu – este un mit.

Esecul statului este chiar mai sistematic si pervers decat cel al pietei. Aveam, pana acum, o teorie a esecului pietei care ar justifica prin implicatie interventia statului. Acum, avem o teorie a esecului statului. Interventia statului nu mai poate fi invocata din oficiu. Se cere argumentata punctual, si nu impusa prin definitie. Eficienta ei trebuie dovedita, nu postulata. Pe scurt, Buchanan si Tullock arata ca statul esueaza si mai grav decat piata.

Elinor Ostrom face un pas inainte. Ea priveste parte pozitiva a lucrurilor. Astfel dovedeste cum, chiar si atunci cand vorbim despre bunuri si servicii publice, pe care piata nu le poate oferi si pe care statul pretinde ca le ofera eficient, oamenii pot dezvolta aranjamente institutionale complexe prin care sa isi produca si distribuie bunurile si serviciile respective. Ca pot rezolva probleme complexe de cooperare si coordonare sociala si ca nu au nevoie de sfaturile sau forta statului ca sa o faca.

De pilda, abordarea conventionala merge pe ideea ca problemele resurselor naturale si ale mediului trebuie rezolvate centralizat, de stat. Sau si mai mult, de catre un „supra-stat mondial” cum este ONU. Lasati liberi, indivizii distrug resurele naturale, deci... statul trebuie sa intervina.   

Ostrom a aratat prin analize ingenioase, prin experimente de laborator si prin argumente teoretice ca exista solutii la probleme precum cea a exploatarii abuzive a resurselor aflate in proprietate comuna, solutii pe care oamenii le inventeaza singuri, fara sa faca apel la forta statului. Mai mult, ca aceste solutii nu sunt ipotetice sau teoretice. Ca sunt practicate si au fost practicate de comunitatile umane de pe tot globul de cand lumea.

Implicit, Elinor Ostrom ne dezvaluie un fapt de o mare importanta: cum prejudecata statista ce a facut ravagii in secolul 20 ne face sa consideram nesemnificative solutii si aranjamente institutionale functionale. Uitam ca oamenii se pot auto-guverna fara guvernele statelor.

Opera lui Elinor Ostrom este astfel, in ultima instanta, un profund argument in favoarea auto-guvernarii si libertatii umane. Pe scurt, o provocare la adresa statismului. Deliberat sau prin accident, Comitetul Nobel i-a acordat acest premiu, un premiu pe care cei apropiati lui Elinor il asteptam de cativa ani, intr-un moment cu totul special. Criza economica recenta a dus la exacerbarea feroce a retoricii statiste.

Doctrine tipice pentru logica “piata esueaza, prin urmare statul este solutia” precum Keynesismul, fac ravagii la scara globala in mintile oricum afectate de patologia intelectuala ce vede un rol pentru stat in tot si in toate. Poate recunoasterea publica a valorii scolii de gandire reprezentata de Elinor Ostrom schimba actuala atmosfera? Pe termen scurt, destul de improbabil. Dar sa nu uitam ceea ce Keynes insusi ne-a invatat:

"Ideile economistilor si ale celor ce scriu filosofie politica, chiar si cand sunt eronate, sunt mult mai influente si importante decat se crede indeobste. Intr-adevar, lumea este guvernata aproape in totalitate de acestea. Oamenii practici, ce se inchipuie a fi in afara oricaror influente intelectuale, sunt de obicei sclavii ideilor vreunui economist sau altul de mult plecat intre cei drepti. Cu fixatie si o autoritate patologice, ei isi extrag zapaceala din lucrarile vreunui autor din alte vremuri. Am convingerea ca puterea intereselor personale si de grup este mult supraestimata in raport cu cea a ideilor ce penetreaza treptat si pe nesimtite mintile oamenilor. Bineinteles, nu imediat, dar mai devreme sau mai tarziu puterea ideilor se va face simtita; pentru ca in domeniul economiei si al filosofiei politice nu sunt prea multi cei influentati de noile teorii inainte ca acestea sa depaseasca 20 sau 30 de ani de cand au fost propuse, asa incat ideile aplicate evenimentelor curente de politicieni … sunt departe de a fi cele mai noi in domeniu. Dar pana la urma, mai devreme sau mai tarziu, lumea aceasta este influentata in bine sau rau nu de interesele personale sau de grup, ci de idei".

N. Red.: Dragos Paul Aligica este autorul unui dialog de exceptie cu Elinor Ostrom


Citeste mai multe despre   












Material sustinut de BRD Groupe Société Générale

5 motive de cheltuit banii - electronice pentru casa. Idei de cadouri si rasfat

Decembrie este luna cadourilor si in toata nebunia asta trebuie sa mai cumperi si cate ceva pentru casa ta. Bine, sau poate vrei sa faci un cadou unor apropiati, asa ca de "casa noua". Motive de cheltuit bani se vor gasi mereu. Asadar, va propunem o lista de "motive" pentru cheltuit banii, mai ales ca acum e ocazia perfecta sa beneficiezi de ofertele de Craciun ale comerciantilor.

1308 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    bravo dle aligica (Marţi, 13 octombrie 2009, 11:38)

    eliza [anonim]

    Sunteti unul dintre putinii romani bransati la dezbaterea economica mondiala, implicat intr-o conversatie de anvergura. Sa spunem cititorilor ca ati fost printre primii care au scris despre scoala de la Bloomington si ati dialogat cu Elinor Ostrom.

    http://www.mercatus.org/uploadedFiles/Mercatus/Publications/Rethinking%20Institutional%20Analysis%20-%20Interviews%20with%20Vincent%20and%20Elinor%20Ostrom.pdf
  • 0 (0 voturi)    
    Un premiu meritat (Marţi, 13 octombrie 2009, 11:42)

    Niko [anonim]

    Citatul din Keynes este o reluare a unui citat din Mill despre influenta lui Bentham.

    Ar fi frumos daca si in Romania s-ar traduce lucrari ale Coase, Hayek si Mises, precum si Peter Bauer. Avem prea multa literatura neoclasica/marxista/keynesiana. Julian Lincoln Simon ar fi o lectura foarte buna pentru toti cei care se proclama ecologisti.
    • 0 (2 voturi)    
      s-au tradus (Marţi, 13 octombrie 2009, 12:10)

      baronul stanganbuch [utilizator] i-a raspuns lui Niko

      dar nu le mai reediteaza nimeni. Avem in schimb romane de herta muller, orhan pamuk sau doris lessing, pe care nu le citeste nimeni.
      PS
      L-ai uitat matale pe Mancur Olson.
  • +2 (2 voturi)    
    excelent (Marţi, 13 octombrie 2009, 11:48)

    mihaela [anonim]

    Excelent. Am devenit mai optimista.
    A adauga numai o povetioara. Erau inundatii in romaia acum doi-tre ani. OAmenii napastuiti stateau insa cu mainile in san si se vaitau ca "statul nu-i ajuta". Unii jucau table pe tapsan si-si omorau timpul, soldatii curatau in urma inundatiei. Multi au spus ca statul e intradevar responsabil. Cred insa ca mai bine s-ar fi ajutat singuri. Statul nu le poate face, nici daca vrea, pe toate. IAr daca nici nu vrea...
    • 0 (0 voturi)    
      si daca statul nu vrea... (Marţi, 13 octombrie 2009, 16:54)

      carmen [anonim] i-a raspuns lui mihaela

      de acord, mai e si opusul medaliei insa, asa cum a fost cazul in Marginea, jud. SV, unde satenii gospodari, satuli sa mai astepte satul, au refacut pe forte si bani proprii podul care lega un drum judetean imp. , insa statul vrea (nu stiu ce s-a mai intamplat ulterior, daca actiunea chiar s-a declansat) sa-i dea in judecata pt. ca au facut lucrari publice fara autorizatie!
      Deci trebuie sa existe si legi care sa permita comunitatilor sa fie pro-active si sa se autogestioneze, iar in Romnia nu cred ca exista inca un climat favorabil.
  • 0 (2 voturi)    
    razboiul cu limba romana (Marţi, 13 octombrie 2009, 12:20)

    martin [anonim]

    Si totusi, o propozitie are un predicat. Daca sunt doua predicate, atunci nu e propozitie, stimate domn; e altceva. Stiti, fireste, ce.
    Asadar,
    "Piata e imperfecta, prin urmare statul este solutia"
    NU este o propozitie
    Sa auzim numai de bine.
  • +2 (4 voturi)    
    aproape excelent articolul (Marţi, 13 octombrie 2009, 12:29)

    Costel Popa [anonim]

    Foarte frumos articolul, dar merita o corectie dupa parerea mea.
    Argumentele dnei Ostrom sunt pentru abordarile complexe, lipsite de simplificarile unui articol de prezentare. De aceea se poate spune ca Ostrom a produs argumente in favoarea auto-guvernantei, dar asta nu inseamna ca a produs argumente impotriva rolului statului. no way. ce zice Aligica este dupa parerea mea o exagerare data de lentilele liberale ale ganditorului roman.
    Ostrom argumenteaza ca autoguvernarea produce rezultate mai bune IN ANUMITE CONDITII, mai exact, una dintre ele, este sa fie comunitati mici.
    • +1 (3 voturi)    
      mi-ai luat-o inainte! :) (Marţi, 13 octombrie 2009, 13:41)

      veninusrl [utilizator] i-a raspuns lui Costel Popa

      exact acceasi impresie mi-a lasat si mie articolul!
      o lectura partinitoare facuta prin prisma ideologica la care adera autorul articloului, recte ideologia liberala, care pe anumite trepte se opune clar ideilor sustinute de dna Ostrom.
  • +1 (1 vot)    
    solutie (Marţi, 13 octombrie 2009, 12:37)

    somer [anonim]

    Stimati teoreticeni: solutie pt criza actuala in concordanta cu teoria dvs.
  • 0 (0 voturi)    
    Felicitari dle Aligica! (Marţi, 13 octombrie 2009, 13:30)

    john [anonim]

    Bravo dle Aligica, Bravo dnei Ostrom pt Nobel!!!
  • +1 (1 vot)    
    hm (Marţi, 13 octombrie 2009, 20:58)

    alex [anonim]

    foarte bun articolul, si cred ca domnul aligica era cea mai potrivita persoana pentru a aduce putin mai multa lumina asupra acestui premiu nobel si a ceea ce inseamna Elinor Ostrom. n-as spune ca dumnealui vede totul prin lentila liberala, ci ca trebuie tinut cont de contextul articolului. hotnews nu este un site de specialitate, asa ca recomand scepticilor/criticilor o discutie fata in fata cu domnul Aligica. sau o lectura a publicatiilor dumnealui.
  • 0 (0 voturi)    
    "Am fost niste dobitoci!" ar trebui sa spuna ... (Miercuri, 14 octombrie 2009, 5:34)

    Cetateanul turmentat [anonim]

    si tot felul de "egonomisti" care-si inchipuie ca le stiu pe toate, si politicienii care s-au luat dupa ei, si simplii cetatenii care, in loc sa gandeasca cu capetele proprii, asteptau ca vreunii dintre ei sa le dea solutiile!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version