In ultimul an, pretul exprimat in dolari al unei uncii de aur a crescut cu aproximativ 45% (28% in euro), si probabil multi se intreaba care a fost motivul acestei evolutii si ce se va intampla in continuare.

De-a lungul istoriei, in vremuri de criza, aurul a fost un activ de refugiu pentru cei cu aversiune la risc, iar in conditiile in care speculatiile legate de iminenta prabusire a dolarului se inmultesc pe zi ce trece, concentrarea atentiei investitorilor pe aur este oarecum normala.

Insa, de data aceasta, lucrurile sunt ceva mai complicate pentru ca in joc se afla si Bancile Centrale din intreaga lume, care, in 2009, pentru prima data in ultimii 20 de ani, se pare ca vor deveni cumparatori neti de aur.

Incepand cu 1989, acestea au vandut masiv aur, iar teoria conspiratiei spune ca au facut asta pentru a sustine un dolar puternic si a forta scaderea pretului la aur pentru a il face neatractiv in ochii investitorilor, aurul fiind vazut ca o amenintare la adresa rezervelor in dolari pe care Bancile Centrale le aveau.

Timp de peste 10 ani, pretul aurului a scazut aproape continuu, ajungand la 255 de dolari pe uncie in 2001, dupa care a inceput sa creasca sustinut, coincidenta sau nu, aceasta evolutie avand loc pe fondul scaderii importantei dolarului ca moneda suprema in comertul international.

In acest an insa, optica Bancilor Centrale s-a schimbat, in sensul ca de frica unei deprecieri a monedei americane, acestea incearca sa scape de dolari si sa cumpere aur in scopul diversificarii rezervelor, desi la nivelul Chinei spre exemplu, cateva zeci sau chiar sute de tone de aur cumparate, nu reprezinta mai nimic in comparatie cu “marea” de dolari pe care aceasta tara o are in rezerva.

Citeste restul analizei si comenteaza pe Khris.ro.