Hugo Chavez, catre bancherii privati: Cum v-am prins, cum v-am nationalizat!
de Dan Popa Dan Popa's Weblog
Luni, 30 noiembrie 2009, 6:49 Economie | Finanţe & Bănci
Citeste mai multe despre bancherii • hugo chavez
|
|
1167 vizualizari
Vremea la
/
Maine:
|
|
cred ca ce vrea el sa spuna e: daca incercati sa imi puneti tara pe butuci folosind parghii financiare v-am luat jucaria si va dau un sut in dos afara din tara.
In democratie exista alte metode de a asigura respectul legii. Nationalizarea abuziva din Venezuela nu este una dintre ele.
daca presedintele chavez apeleaza la astfel de afirmatii, este deoarece calea legala spre o siguranta financiara este infinita si imposibil de urmat. da, vrea sa faulteze sistemul. dar sunt dati cand scopul scuza mijloacele. imperfectiunea sistemului lasa uneori de ales intre interesul populatiei si legalitate, care adesea nu e decat birocratie.
aceleasi lucruri care le gasesti si in sistemele democratice
exemple: infrastructura, sanatate, invatamant.
deci sa nu ne ascundem dupa deget:
as putea spune ca esti doar superficial, caz in care nu ar trebui sa comentezi pe astfel de subiecte daca nu ai cat de cat o vedere de ansamblu.
dar poate ma insel.
cum adica e corect. cum adica e normal????
daca voi ati avea un business, in care ati fi investit casa si toate economiile voastre, cum ar fi sa vina unu si sa zica baieti, de azi toata afacerea voastra e a mea! plecati acasa. oops, there is no home!! ok, atunci doar plecati.
bancile sunt furt institutionalizat??? mai copii mai puneti mana si cititi care e rolul bancilor in lumea asta si incercati sa treceti la big picture. nu mai judecati aiurea pentru ca vecinul de la 8 nu a cascat bine ochii si acu plateste rate duble pentru ca nu a stiut ce e aia EURIBOR...
nimic din lume nu ar functiona fara banci. inclusiv casele voastre ca presupun ca stati undeva. daca le-ati primit cadou, bravo voua, dar nu cred ca ati avea apa calda si curent electric fara banci... asta asa ca un exemplu simplist.
lasati comentariile aiurea si sustineti-l pe ilici then, ca e singurul individ care mai are legatura cu sistemul in care veneau unii cu japca si iti luau casa, masina, afacerea, etc...
http://en.wikipedia.org/wiki/W%C3%B6rgl
btw nu votez cu geoana. ;)
Vorbesti de the big picture....
Capitalismul e un joc in care cu cat ai mai mult cu atat castigi mai mult. Diferentele dintre tarile sarace si tarile bogate e in crestere continua. Folosind actualul sistem nu exista absolut nici o sansa de redistribuire a resurselor in mod echitabil catre toti locuitorii planetei. Globalizarea nu face decat sa impinga acest joc la limita extrema.
Mai simplu vorbind saracii sunt condamnati sa fie saraci, ei copii lor si copii copiilor lor. Asta nu poti sa o intelegi cu adevarat decat cand ajungi in Occident.
Diferenta intre tarile sarace si bogate nu e in continua crestere. Sterotipul asta denota doar o gandire mult prea simplista. Situatia e relativa de la tara la tara, vezi exemplul Poloniei mai nou. Gandeste-te si la situatia Germaniei si a Japoniei dupa al 2-lea razboi mondial (distruse si inglodate in datorii). Ia in considerare si ascensiunea tigrilor asiatici ... De ce unii reusesc si altii nu ? Dar banuiesc ca ti-e mai usor sa dai vina pe altii pentru propriile esecuri.
http://freedomkeys.com/gap.htm
http://www.figo.org/content/difference-between-rich-and-poor-increasing
Daca privesti lucrurile din perspectiva guverne corporatii situatia este extrem de dramatica.
Germania si Japonia au fost ajutate prin injectii de capital, know how de politica US de a indigui URSS la ambele capete.
Hong Kong a fost bogat dintotdeauna, Corea de Sud a fost ajutata de US, suma populatiilor lor insumate nu inseamna prea mult in raport cu masa saracilor din Asia.
Vestul e plin de muncitori polonezi, cresterea economica si o relativa bunastare nu se cheama tara bogata.
Bogatia se reflecta in cat iti permiti ca stat sa oferi in materie de ajutor social, care este calitatea serviciilor medicale gratuite, care este calitatea infrastructurii, care este nivelul de investitii pe care il faci in educatie si cercetare.
Daca unii reusesc nu inseamna ca toti pot reusi in actualul sistem. Exista un procent de reusita pe care sistemul il admite. Daca reusesc prea multi atunci altii trebuie sa piarda.
Cat despre esecurile personale, mi le asum dar in acelasi timp inteleg ca succesele mele presupun esecurile altora.