Fermierii romani n-au putut contracta niciodata un credit bancar prea usor. Dovada unor venituri certe si garantii cat mai consistente erau (si sunt) pietre de incercare pentru orice agricultor care bate la usa bancilor.

Oare care mai este astazi raportul dintre banci si fermieri?

Daca dialogul banca-fermier s-ar desfasura liber, in afara cadrului oficial si sobru, specific unei institutii de credit, ambele parti ar spune lucrurilor pe nume, scrie Cosmin Trif pe blogul Banii Fermierului.

Banca:

1.Niciodata n-am avut incredere prea mare in solicitanti cum sunt fermierii, ale caror afaceri depind asa de mult de starea vremii. Va dati seama, astazi, increderea noastra in fermieri este si mai mica !

2.Trecand printr-o perioada de recesiune, suflam si in iaurt. Nu e suficient sa ne aratati ca sunteti capabili de productii mari, noi vrem sa ne asigurati ca va puteti plati ratele chiar daca nu reusiti sa vindeti nimic pana la recolta viitoare! Prin urmare, ideal ar fi sa ne aratati banii, inca inainte de valorifica productia !

3.Practicam dobanzi mari, suntem mai rigizi ca niciodata. Dar inainte de toate trebuie sa fim prevazatori: la fiecare euro acordat, vrem garantii certe de doi euro.

4. Trebuie sa fim si mai sinceri cu voi: va marturisim ca noi preferam sa facem afaceri cu statul, pentru ca nu avem absolut nici un risc. De ce sa ne incurcam cu fermieri, cata vreme castigam din alta parte, fara sa facem mai nimic.

5. Daca totusi doriti bani de la noi, fiti pregatiti sa va puricam la sange. Daca cresteti animale, trebuie sa stim inclusiv cand stranuta vaca ori cand fata scroafa! Practic, pana la returnarea creditului, banca este mai ceva ca …soacra fermierului. Tot mai vreti bani cu imprumutul de la noi?