Arieratele bugetului de stat reprezinta principala problema nerezolvata de catre autoritatile romane, raportat la acordul cu FMI. Desi nu se cunosc inca cifrele finale, cel mai probabil volumul acestora depaseste tinta din acord (sold negativ la finalul lui 2009) si autoritatile trebuie sa solicite o noua derogare expertilor FMI care sosesc miercuri, 20 ianuarie la Bucuresti. Eugen Radulescu, oficial BNR, spune ca arieratele sunt "o extraordinar de mare plaga pentru economie si bugetul de stat" si efectelor lor sunt "devastatoare pe termen lung".

In Memorandumul tehnic de intelegere cu FMI se prevede "neacumularea de noi arierate, si eliminarea lor pe durata programului. In caz de necesitate, guvernul va lua masurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. In intelesul programului, arierate inseamna sume de plata trecute de scadenta cu 90 de zile.

• Finele lui septembrie 2009 (criteriu de performanta) 0.0
• Finele lui decembrie 2009 (tinta indicativa) -0,15

Surse din Ministerul Finantelor Publice au declarat pentru HotNews.ro ca ultimele date legate de arierate, pe luna noiembrie, arata o depasire a tintei din Acord si ca va fi necesara o noua derogare de la FMI. Totusi, aceasta derogare cel mai probabil va fi obtinuta fara probleme.

Dupa evaluarea intermediara din septembrie, Guvernul a solicitat o derogare din cauza rezultatelor pe arierate valabile pentru finalul lunii iunie. Iata ce spune Raportul echipei de evaluare FMI: "Stadiul programului: Toate criteriile de performanta si tintele indicative stabilite pentru sfarsitul lunii iunie 2009 au fost indeplinite, cu exceptia plafonului privind arieratele interne ale Bugetului General Consolidat, pentru care se solicita o derogare (sustinuta de echipa in baza adoptarii de masuri corective)". Pe 21 septembrie, FMI anunta printr-un comunicat de presa ca derogarea a fost obtinuta.

De ce nu se pot elimina arieratele?

Arieratele mentionate in Acordul cu FMI "se refera numai la datoriile statului catre economie", a explicat pentru HotNews.ro analistul economic Daniel Daianu. Potrivit declaratiilor oficialilor, volumul arieratelor acumulate de catre stat scazuse de la circa 1,5 miliarde lei, in iunie, la circa 1,3 miliarde lei, in septembrie. Dupa ultimele date, au scazut in continuare pana in noiembrie, dar tot nu se apropie de zero.

"Din pacate problema arieratelor persista din anii '90. Cand statul a avut deficit mare, l-a finantat in acest mod. Arieratele reprezinta o absenta a finantarii deficitului bugetar. In alte tari din Uniunea Europeana, nu este o metoda acceptabila pentru scaderea deficitului", a explicat pentru HotNews.ro Eugen Radulescu, consilier al Guvernatorului BNR Mugur Isarescu.

Cu alte cuvinte, "cea mai simpla metoda pentru reducerea unor cheltuieli este neplata facturilor". "Este cea mai simpla formula, cea mai comoda, nu trebuie practic sa faci nimic, doar nu iti platesti facturile. Este un mod de a-ti fura caciula", a mai spus acesta.

Radulescu apreciaza ca arieratele sunt o plaga pentru economie si buget si antreneaza un lant intreg de neplati in economie. In plus, mareste pretul la care statul va accesa in viitor resursele respective, din cauza reducerii credibilitatii sale. "Existenta arieratelor este una din caile prin care se ajunge la coruptie. Daca, de exemplu, TVA-ul este rambursat numai unor firme, cel care are de primit are grija sa <> ca sa obtina rambursarea", a mai explicat Radulescu.

Un cerc vicios din care nu vom iesi prea curand

Daniel Daianu considera, insa, ca analiza numai a acestei componente a arieratelor, adica datoriile statului, "este o abordare unilaterala, cu care eu nu sunt de acord". Acesta spune ca totul se leaga si de celelalte componente ale arieratelor: datoriile firmelor catre stat si ale companiilor intre ele.

"Daca firmele private nu platesc datoriile catre stat, acesta din urma ce poate sa faca? Degeaba tipa oamenii de afaceri, aici nu sunt corecti", spune Daianu. Firmele, la randul lor, au datorii de recuperat.

"Problema arieratelor se va rezolva in timp daca vor aparea cel putin doi factori: dobanzile sa mai scada si economia s-o ia din loc, putin. Acest lucru ar insemna crestere de lichiditate, in special pe baza exporturilor", mai spune analistul citat.

• HotNews.ro ii invita pe cititorii ale caror afaceri sint afectate de fenomenul arieratelor sa-si relateze propria experienta: cit de mari sint datoriile statului, cit de vechi sint, in ce masura va afecteaza activitatea curenta?