Grecia intentioneaza sa vanda in "viitorul apropiat" obligatiuni guvernamentale de cel putin trei miliarde de euro, cu maturitate la cinci sau zece ani, a declarat Spyros Papanicolaou, seful agentiei de administrare a datoriilor Greciei, citat de Bloomberg. El a mai spus ca numarul obligatiunilor ar putea fi majorat in cazul in care va exista cerere pentru aceasta emisiune.

De asemenea, Spyros Papanicolaou a precizat ca bancile care vor participa la vanzarea obligatiunilor guvernamentale nu au fost inca selectate.

Sub presiunea internationala, guvernul grec a prezentat saptamana trecuta un plan de stabilitate si de crestere destinat scoaterii tarii din criza financiara. Programul prevede reduceri importante ale cheltuielilor publice, inclusiv ale veniturilor functionarilor cu salarii mari si ale fondurilor alocate sanatatii.

Programul propus de guvernul de la Atena prevede un deficit public de 8,7% din PIB in 2010 (fata de 12,7% in 2009), 5,6% in 2011, 2,8% in 2012 si 2% in 2013.

Datoria publica, una dintre cele mai mari din zona euro, cifrata la 113,4% din PIB in 2009, va atinge 120,4% in 2010 si se va stabiliza in 2011 la 120,6%.

Ministrul Finantelor, George Papaconstantinu, a precizat ca planul isi propune sa diminueze deficitul si datoria publica, sa reduca slabiciunile structurale ale economiei si sa "combata enormul deficit de credibilitate al Greciei".

Pentru 2010, masurile propuse vizeaza reducerea deficitului cu 10,3 miliarde de euro, "un pic mai mult decat este necesar, dar vrem sa avem o marja de manevra".

Cheltuielile publice vor scadea la 47,7% din PIB in 2013, fata de 52% in 2009, in timp ce veniturile vor creste la 45,7% din PIB in 2013, fata de 39% in 2009.

In 2010, se vor elimina privilegiile fiscale si se va adopta un ansamblu de masuri anti-frauda, fiind estimata si o crestere cu 1,4 miliarde euro a fondurilor europene atrase prin relansarea investitiilor publice.

La economii, statul va obtine 600 de milioane euro prin reducerea primelor acordate functionarilor publici, respectiv reducerea celor mai mari salarii, in timp ce scaderea cheltuielilor din sanatate va aduce economii de 1,4 miliarde euro.

Daca aceste masuri nu sunt suficiente, guvernul va proceda la taieri suplimentare la cheltuieli si la cresteri de impozite, a precizat Papaconstantinu.