Curtea de Conturi: Cei 11 miliarde de lei din privatizari au fost folositi pentru acoperirea deficitelor din Trezorerie. Nereguli in cazul investitiilor facute cu bani din Fondul National de Dezvoltare.

Vineri, 12 martie 2010, 16:00 Economie | Finanţe & Bănci

Infiintarea Fondului National de Dezvoltare a fost urmata de un mod de aplicare restrans, temporizat si ezitant, care a vizat mai degraba prezervarea  disponibilitatilor din privatizare, gestionate de Ministerul Finantelor Publice, decat introducerea lor in circuitul investitional. Aceasta este una dintre  concluziile prezentate de Curtea de Conturi in raportul pe 2008. Potrivit raportului, sumele provenite din privatizari, adica 11 miliarde de lei, au fost folosite pentru acoperirea deficitelor din Trezorerie. In ceea ce priveste sumele utilizate efectiv pentru investitii din FND, circa 500 milioane de lei, Curtea de Conturi a sesizat o serie de nereguli si prejudicii. Au fost sesizate organele de urmarire penala in cazul banilor alocati pentru investitiile de la stadionul national Lia Manoliu si aeroportul Baneasa.

Pe scurt: Banii care trebuiau sa ajunga in investitii nu mai exista, fiind folositi pentru acoperirea deficitului. In 2008, a fost utilizata suma de 8,5 miliarde de lei, iar in 2007, suma de 2,6 miliarde de lei, totalul fiind de 11,1 miliarde de lei. Fondul National de Dezvoltare trebuie reintregit pentru ca acea suma sa poata fi utilizata pentru lucrari de infrastructura. Persoana care a gestionat fondul in perioada 2007-2008, Varujan Vosganian, sustine ca sumele au fost utilizate temporar, iar fondul poate fi refacut prin emiterea unor titluri de stat. "Sa ma lase Basescu o luna la Ministerul Finantelor si o sa reintregesc fondul", este raspunsul lui Vosganian la o intrebare adresata de HotNews.ro. Ramane in continuare intrebarea? Unde au ajuns cele 11 miliarde de lei.

Emil Boc: Banii din FND au fost cheltuiti pe prime si pe cadouri electorale

Atitudinea actualului Guvern fata de modul in care au fost utilizate sumele este mai degraba pasiva. Din cand in cand iese premierul Emil Boc si mai aminteste de acei bani, fara a intreprinde, insa, ceva concret. Ultima oara a vorbit de sumele din FND in urma cu doua zile, in cadrul unei vizite in judetul Timis. "Noi am luat 3,6 miliarde de euro pana acum, Guvernul Romaniei, de la FMI si Comisia Europeana. Daca aveam banii in Fondul national de dezvoltare, de unde i-a cheltuit guvernul liberal, Romania nu ar fi avut nevoie de acord de imprumut pentru finantarea deficitului. Dar cand am avut crestere economica de 5, de 8%, am lasat deficit de 5,2%. Ne-am finantat deficitul de unde ? Nu din imprumut extern, ci papand banii de la privatizarea BCR-ului si a altor privatizari. Banii aceia din Fondul de dezvoltare, 4 miliarde si ceva de euro, in loc sa fie trimisi la investitii, unde le era locul, ca de aceea am facut ptivatizari, i-a cheltuit guvernul liberal pe bonusuri, prime si pe cadouri electorale", a spus Boc.

FND a fost infiintat in 2006 fiind alimentat cu 11 miliarde de lei din privatizarea BCR si alte privatizari. Potrivit OUG 113/2006, acesti bani trebuiau sa  fie folositi pentru investitii. Acesta a fost scopul principal al infiintarii fondului. Numai din privatizarea BCR au intrat in contul statului 2,25 miliarde  de euro. Cati bani au fost utilizati efectiv pentru investitii? Raportul Curtii de Conturi arata clar: 504 milioane lei. Aceasta este suma cheltuita, insa in  bugetul de stat au fost prevazuti 700 de milioane de lei in perioada 2007-2008. Potrivit Ministerului Finantelor, in 2009 nu a fost cheltuit niciun ban din  FND.

Curtea de Conturi: Au fost stabilite pentru FND ponderi nesemnificative fata de valoarea disponibilitatilor din privatizare

Raportul Curtii de Conturi confirma ca prin legile bugetare anuale au fost stabilite pentru FND valori modeste si ponderi nesemnificative fata de valoarea totala in „echivalent lei” a disponibilitatilor din privatizare: 5,1% la inceputului anului 2007, respectiv 0,9% in 2008.

In ceea ce priveste utilizarea efectiva a banilor din FND, raportul Curtii de Conturi ridica mai multe semne de intrebare. Potrivit raportului, nu a existat suficienta preocupare pentru efectuarea, la nivelul Guvernului, a unor analize si evaluari periodice de tip feed-back asupra modului de derulare a finantarilor din FND si de implementare a proiectelor finantate. Raportul mai arata ca nu exista argumente pertinente care sa certifice ca proiectele pentru care au fost repartizate sume din FND au fost cu adevarat prioritare.

Curtea de Conturi a constatat si unele disfunctionalitati, pornind de la Ministerul Finantelor pana la beneficiarii banilor. Concluzia generala a auditului este ca repartizarea sumelor din FND nu si-a atins scopul pentru care a fost facuta, exceptie facand sumele repartizate pentru Primaria Bacau.

Exemple de disfunctionalitati si nereguli

La Ministerul Finantelor Publice:

• nu au fost stabilite nici procedura si nici criteriile de fundamentare, de catre MFP, a nivelului FND propus in bugetul de stat;
• au fost acceptate, ca pe economii bine-venite la FND, atat renuntarile ordonatorilor principali de credite, cat si
• sumele ramase neutilizate la sfarsitul anului, fara a fi cerute explicatii referitoare la cauze, fara o analiza serioasa si fara a fi informat Guvernul;
• nu au fost solicitate ordonatorilor principali de credite prezentarea, conform legii, de propuneri de alocari de sume din FND, in vederea cuprinderii acestora in proiectul bugetului de stat.
  

La ministerele beneficiare de sume repartizate din FND:

• nu a fost constituit prin dispozitie a ministrului, la nivelul fiecarui minister, cu exceptia Ministerului Culturii si Cultelor, grupul de lucru pentru elaborarea notelor de fundamentare si a proiectelor hotararilor de guvern;
• propunerile de proiecte nu au fost rezultatul unei selectii bazate pe proceduri interne si criterii de eligibilitate, la fel si introducerea la finantare a unor proiecte propuse de entitati exterioare ministerelor si stabilirea cuantumurilor individuale de finantare pe fiecare obiectiv si entitate in parte (exceptie a facut numai programul derulat de Ministerul Culturii si Cultelor);
• nerealizarea programelor finantate, precum si neutilizarea sumelor din FND au avut drept cauza principala atat fundamentarile nerealiste, cat si capacitatea tehnico-organizationala insuficienta a unor entitati beneficiare, de regula primarii;
  

La entitatile teritoriale

• au fost constatate unele abateri de la legalitate si regularitate, suma totala a prejudiciilor estimate fiind de 20,3 milioane de lei, reprezentand 3,9% din FND repartizat, in perioada 2007–2008, entitatilor din eșantionul auditat;
• abaterile de la legalitate se refera la plati nelegale sau nejustificat efectuate pentru lucrari de constructii-montaj, la neconstituirea garantiilor de buna executie, la aplicarea prevederilor legale privind achizitiile publice.
• in doua cazuri, SN „Aeroportul International Bucuresti Baneasa – Aurel Vlaicu” – SA, respectiv Primaria Municipiului Bucuresti, actele de control au fost transmise organelor de urmarire penala, deoarece s-au constatat fapte pentru care exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale.
  

Pentru Aeroportul Baneasa a fost alocata prin hotarare de Guvern, in 2007, suma de 105 milioane lei, iar pentru stadionul national Lia Manoliu, au fost alocate Primariei Capitalei 79,4 milioane lei in 2007 si 31 milioane lei in 2008.
Curtea de Conturi: In cazul Municipiului Bucuresti nu au fost respectate procedurile legale cu privire la atribuirea si incheierea contractelor de lucrari si servicii si au fost efectuate plati nelegale, in avans, pentru „organizare de santier” si pentru „proiectare” (prejudiciu estimat la 13.498,6 mii lei)

La autoritatile administratiei publice locale:

• sumele solicitate de catre primarii nu au avut un grad suficient de certitudine, deoarece nu au fost fundamentate pe date certe din evidenta lor;
• au existat cazuri in care sumele primite din FND au fost utilizate si pentru efectuarea altor cheltuieli legate de proiecte, dar care trebuiau suportate din alte fonduri;
• nu intotdeauna primariile au tinut o evidenta financiar-contabila distincta pentru sumele primite si utilizate din FND.

Concluzia generala a auditului este ca, de regula, interesul manifestat de primarii, in faza de solicitare a finantarii, s-a bazat mai mult pe dorinta de a obtine gratuit fonduri suplimentare de la buget, decat pe locul ocupat de programele respective printre prioritatile reale de la nivel local.