E ca si in cazul unui corp uman. Cand apare o durere de cap, poate fi o simpla migrena sau semnul unei afectiuni mai grave. Segmentul economic al unei tari are si el puncte nevralgice pe care e bine sa le supraveghezi. A le controla din cand in cand echivaleaza cu efectuarea unei vizite medicale la doctorul de familie. Si reciproca e valabila. A nu le controla la timp e ca si cum ai permite virusului sa se instaleze.

Care sunt asadar punctele nevralgice ale unui sistem financiar? Cum se formeaza febra economica? Unde se pot ascunde bombele cu efect intarziat?

  • Comertul

Cand comertul scade vertiginos, ceva nu e in regula. Vanzarile cu amanuntul sunt si cauza si efect. Cauza pentru ca reculul comertului poate inchide firme, iar falimentele inseamna somaj si cheltuieli mai mari ale Statului. Efect, dintr-un motiv simplu. Creditul este aproape inghetat cu exceptia celui „aspirat” de Stat.

Comertul cu amanuntul
Comertul cu amanuntul
Foto: HotNews.ro

Economiile populatiei nu se simt nici ele foarte bine. Deja indatorati, romanii nu au de unde sa mai puna bani deoparte si nici puterea sa mentina vanzarile cu amanuntul la cotele din anii trecuti. Somajul in crestere duce increderea la niveluri extrem de scazute. In consecinta, comertul se contracta, reculul durand de cateva luni. Cei mai optimisti manageri mizeaza pe o crestere din semestrul al doilea. Cei mai pesimisti isi suspenda firmele.

  • Cardurile de credit

Multi vad in cardurile de credit noua sursa a problemelor din sistemul bancar. Restantele urca ingrijorator, semnalul de alarma fiind deja tras inca din ultima parte a anului trecut. Toti emitentii au de suferit din aceasta cauza, iar cei care aveau cote de piata mai mari inregistreaza acum cele mai ridicate volume ale restantelor. Un sfert din inregistrarile la

Cardurile de credit si rata neperformantelor
Cardurile de credit si rata neperformantelor
Foto: HotNews.ro
Biroul de Credit sunt ca urmare a restantelor la carduri.

  • Leasingul

Firmele de leasing se plang de comportamentul de plata mult deteriorat al clientilor. Piata romaneasca de leasing si-a temperat acum declinul trimestrial la 16% in ultimele trei luni ale anului trecut, cand finantarile au fost de 254,77 milioane euro, comparativ cu o scadere de 32,8% in trimestrul al treilea fata de trimestrul al doilea, arata datele prezentate marti de ALB Romania.

Cel mai mare declin, de 44,1%, s-a inregistrat in primul trimestru al anului trecut cand finantarile au fost de 356,18 milioane euro, fata de ultimul trimestru din 2008 cand afacerile firmelor de leasing s-au ridicat la 637,15 milioane euro.

Piata romaneasca de leasing a scazut cu 72% in 2009, pana la 1,333 miliarde euro, in conditiile prabusirii afacerilor pe segmentele auto si de echipamente, cu cea mai mare pondere in portofoliul companiilor.

  • Insolventele

Din totalul restantelor de 1,84 miliarde de euro raportate de banci la BNR pentru decembrie anul trecut, circa doua treimi proveneau din credite acordate companiilor si doar o treime din credite de retail. In decembrie 2007, restantele populatiei erau usor mai mari decat cele ale companiilor. De altfel, inca de anul trecut bancherii se aratau mai ingrijorati de capacitatea firmelor - in special a celor de dimensiuni mici si medii- de a face fata crizei, care le-a redus dramatic vanzarile si a dus la blocaje financiare.

In timp ce calitatea portofoliilor de retail a inceput sa se stabilizeze inca din vara trecuta, majoritatea clientilor adaptandu-se dupa socul deprecierii de curs si saltul dobanzilor de la sfarsitul lui 2008, in zona companiilor efectele crizei se resimt pe o perioada mai indelungata.

  • Tranzactiile imobiliare pe segmentul birourilor

Deficit bugetar
Deficit bugetar
Foto: HotNews.ro
Valoarea tranzactiilor cu proprietati comerciale (birouri, centre comerciale sau logistice) din Romania a scazut de aproape sase ori in 2009, fata de anul precedent, la 203 milioane de euro, peste 70% din suma vizand proiecte de retail, potrivit unui raport al CB Richard Ellis (CBRE). In 2008 au fost incheiate tranzactii totalizand 1,161 miliarde de euro.

"Activitatea de investitii si-a mai revenit in a doua parte a anului, cand s-au inregistrat tranzactii totalizand 147 milioane de euro, dupa un volum foarte redus, de 56 milioane de euro, in primele doua trimestre. Chiar si in aceste conditii semestrul al doilea a fost inchis cu un volum al tranzactiilor cu 25% mai redus decat in perioada similara din 2008", se arata in raportul companiei de servicii imobiliare.

  • Investitiile straine directe

Investitiile straine directe au scazut de 3,7 ori in ianuarie, la 302 milioane de euro, acesta fiind cel mai mic nivel din ultimii patru ani. Finantat integral prin investitiile directe straine, deficitul contului curent al balantei de plati s-a diminuat cu 73,2%, potrivit BNR. In acelasi timp, deficitul comercial s-a redus cu 38,4%, insa importurile au crescut pentru prima oara dupa 14 luni de scadere.

In prima luna a anului, investitiile straine directe (ISD) au fost de numai 302 milioane de euro, in scadere de apro­ximativ 3,7 ori fata de nivelul de 1,12 miliarde de euro din ianuarie 2009, po­tri­vit datelor publicate la sfarsitul sap­ta­manii trecute de BNR. ISD din ianua­rie 2010 sunt cele mai mici din ulti­mii patru ani, in 2007 investitiile straine directe insumand 394 de milioane de euro, iar in 2008, 603 milioane.

datoria publica
datoria publica
Foto: HotNews.ro

  • Deficitul bugetar

In luna mai 2009, CE a declansat procedura de deficit excesiv impotriva Romaniei. In iulie 2009, ECOFIN a aprobat propunerea CE de incepere a procedurii de deficit excesiv pentru Romania in urma unui dezechilibru fiscal de peste 3% din PIB in 2008 si a recomandat reducerea deficitului sub acest prag pana cel tarziu in 2011.

Decizia Consiliului a stabilit ca termen limita 7 ianuarie 2010 pentru luarea de masuri efective.

In 2009 s-a inregistrat un deficit de 7,2% din PIB, fiind sub tinta anuala, stabilita prin acordul Stand - By incheiat cu FMI”, potrivit Ministerului Finantelor.

Pentru 2010, Romania tinteste un deficit de 5,9% din PIB. Un deficit bugetar apare atunci cand cheltuielile Guvernului depasesc incasarile. Ideal este ca deficitul sa se reflecte, in totalitate, in cheltuieli de investitii (in special, in realizarea infrastructurii) si sa fie acoperit cu resurse financiare sigure, pentru a nu apela la emisiuni monetare care sunt de regula inflationiste.