Dominique Strauss-Kahn, Managing Director FMI, a raspuns intrebarilor puse de cititorii HotNews.ro in avanpremiera vizitei-fulger pe care o efectueaza in Romania. Este pentru prima oara cind seful FMI dialogheaza cu cititorii unei publicatii din Romania. Strauss-Kahn a vorbit despre originea crizei economice, despre masurile luate de Romania sau despre speculatiile pe monedele slabe.

1. Ati spus inainte ca probabilitatea unei crize viitoare este inalta. Ce fel de criza va fi aceasta? Va referiti la o criza a datoriilor sau una privind inflatia si somajul. Cum poate o tara sa se protejeze de o criza viitoare? (I.B.)

Stim cu totii ca criza financiara globala isi are originea in riscurile excesive pe care si le-a asumat sectorul financiar si indatorarea externa. Este foarte important sa se abordeze aceasta problema si sa se continue reformele pentru a crea un sector financiar mai sigur. Un alt aspect al crizei a fost cresterea rapida a datoriei publice in economiile dezvoltate. Daca nu se face nimic pentru a se frana datoriile, urmatoarea criza ar putea foarte bine sa fie de natura fiscala. In prezent, tarile trebuie sa comunice strategiile lor de consolidare fiscala si sa inceapa sa le implementeze.

Controlul capitalului poate fi o componenta legala a reactiei politicii la cresterile bruste de aport de capital in anumite conditii

Dominique Strauss-Kahn

Aceasta criza financiara globala a demonstrat ca tarile cu suficiente rezerve fiscale au putut sa le foloseasca in mod eficient pentru a stimula si pentru a neutraliza impactul negativ al crizei asupra cresterii economice. Ca urmare, este esential pentru toate tarile sa-si creeze acest spatiu fiscal in masura posibilitatilor pentru a se pregati pentru recesiuni economice drastice.

In special in Europa Centrala si de Est, tarile au infruntat criza foarte diferit. Multe dintre ele — precum Romania — au suferit recesiuni grave. Am observat ca, in raspunsul unei tari la criza, calitatea politicilor si institutiilor economice a avut o importanta deosebita. In cazul Romaniei, guvernul a cerut, in mod foarte intelept, sprijinul comunitatii internationale inainte ca efectele depline ale crizei sa apara si guvernul a fost cel care a propus elementele esentiale ale politicilor economice care au fost acceptate. Ca urmare, Romania a evitat o recesiune mai grava si, in prezent, elaboreaza reforme care o vor situa intr-o pozitie mai puternica.

2. Luand in considerare conditiile economice si sociale actuale, care sunt similare cu cele de dupa crahul din 1929, credeti ca este necesara o noua ordine economica mondiala? (Vali)

Marea Criza Economica de la sfarsitul anilor 1920 si inceputul anilor 1930 a fost foarte diferita de ceea ce s-a intamplat mai recent. O mare parte a diferentelor o constituie raspunsul global comun. Guvernele si bancile centrale din intreaga lume au desfasurat, fara intarziere, toate instrumentele monetare si fiscale din arsenalul lor. Tarile, actionand impreuna, au oferit un stimul fiscal global de 2 la suta din PIB in 2009. De asemenea, au cazut de acord sa sprijine o foarte mare crestere a resurselor FMI de peste 750 miliarde dolari.

Cu siguranta ca liderii si-au insusit lectiile cu privire la Marea Criza Economica. Lectia pe care am invatat-o eu este aceea ca colaborarea internationala trebuie sa fie un element esential. Am demonstrat clar ca actionand impreuna si in colaborare stransa tarile au reusit sa evite o alta Mare Criza Economica.

3. Ce face FMI pentru a preveni si a descuraja speculatorii internationali sa vanda fara acoperire o anumita moneda? (Eufrosin) Cum intentioneaza FMI sa reglementeze pietele financiare pentru a reduce speculatia impotriva monedei euro? (Yellowdog)

Este foarte important ca guvernele sa se concentreze asupra cresterii transparentei de pe pietele financiare si, in special, a segmentelor mai complexe cum ar fi piata de Credit Default Swap. In indrumarile pe care le acordam tarilor membre individuale si in supravegherea multilaterala, promovam, in mod hotarat, actiuni pentru imbunatatirea functionarii pietelor. Acestea includ strangerea de informatii suplimentare cu privire la expunere, asigurarea consecventei reglementare pentru toate produsele financiare si consolidarea supravegherii.

In general, trebuie sa ne preocupe mai mult urmarirea modului in care riscul patrunde prin sistem. Desi Fondul nu este o institutie de reglementare a pietei financiare, trebuie sa fim capabili sa elaboram o harta a riscului global. Deja colaboram cu asociatul nostru, Consiliul de Stabilitate Financiara, pentru a gasi cai de imbunatatire a disponibilitatii si a monitorizarii datelor sectorului financiar. Acest lucru va fi critic in evaluarea superioara a riscurilor financiare.

4. In perioadele cand lichiditatea si infuzia de capital sunt vitale pentru ca pietele sa depaseasca criza economica curenta, ati incuraja guvernele din Europa Centrala si de Est sa fie mai deschise fata de investitorii straini, care pot atrage fluxul de numerar atat de necesar? (Corneliu Manole)

In general, aporturile de capital sunt binevenite, insa modul in care guvernele raspund la acestea depinde de natura aporturilor de capital si de considerentele politicii interne. Tarile europene in curs de dezvoltare au cunoscut un aport generos de moneda straina in anii dinaintea crizei, ceea ce a generat un boom al creditarii, deoarece bancile au acordat credite persoanelor fizice si firmelor la un nivel nemaicunoscut pana atunci. Cand s-a produs criza, a devenit clar ca aceste mari fluxuri de capital in regiune au fost nesustinute si destabilizatoare, desi scurgerea de capital strain a fost relativ limitata.

Acest lucru a demonstrate ca nivelurile ridicate bruste si temporare pot provoca probleme economice si financiare. Guvernele au instrumentele necesare pentru a reactiona la aporturile de capital. Acestea pot permite monedei sa creasca in valoare pe piata, pot acumula mai multe rezerve, pot regla politicile fiscale si monetare, pot consolida regulile prudentiale pentru a impiedica riscurile excesive din sistemul financiar si pot impune controlul capitalului.

Combinatia potrivita de politici va depinde de conditiile fiecarei tari. Instrumentele economice si prudentiale standard pot fi insuficiente sau nepotrivite pentru aporturile mari. Controlul capitalului poate fi o componenta legala a reactiei politicii la cresterile bruste de aport de capital in anumite conditii. In orice caz, politicile tarii privind controlul aportului de capital trebuie sa ia in considerare consecinte multilaterale. Este vorba de pragmatism, nu de ideologie.

5. Care este cel mai mare pericol pentru economiile in curs de dezvoltare cum ar fi Romania: Inflatia? Deflatia? Ce poate face FMI pentru a rezolva problemele fiscale? ( Alex)

Este dificil sa numim un pericol unic. Situatiile pietelor tarilor in curs de dezvoltare sunt diferite si se confrunta cu diverse probleme.

In cazul Romaniei, inflatia a scazut, insa ramane inalta in comparatie cu alte tari din Uniunea Europeana. Este foarte important ca Banca Nationala a Romaniei pune accentul pe reducerea ratei inflatiei in timp. Inflatia mai mica va sprijini o economie mai competitiva, mentinand costurile de productie la un nivel redus si, pe langa aceasta, va garanta valoarea salariilor muncitorilor.

FMI a colaborat foarte strans cu autoritatile romane la abordarea problemelor fiscale ale tarii. Cand s-a produs criza economica, sprijinul financiar din partea FMI si partenerul sau din UE si Banca Mondiala a ajutat la finantarea deficitului fiscal si a evitat o scadere mai drastica a activitatii economice. Planul guvernului de a reduce deficitul fiscal in timp este atotcuprinzator si sunt sigur ca Romania se afla pe calea cea buna spre stabilitate fiscala si crestere sustinuta.

6. De ce obliga FMI-ul tara noastra sa implementeze politica economica dorita de FMI si de ce nu permite tarii noastre sa actioneze asa cum doreste? (Dares)

Tarile apeleaza la Fond asa cum oamenii apeleaza la un doctor. Cand o tara este intr-o situatie dificila, aceasta trebuie sa-si adapteze politicile economice pentru a face fata scaderii activitatii economice. Acest lucru poate fi dificil, deoarece nu numai ca tara este in criza, dar trebuie sa ia si decizii drastice pentru a limita cheltuielile si a reveni la o pozitie financiara stabila. Pentru a amortiza acea perioada de adaptare, guvernele din tarile membre apeleaza deseori la FMI pentru ajutor financiar.

Guvernul propune si implementeaza politici economice care vor scoate tara din criza. In timpul consultatiilor sale cu guvernul, Fondul pune accentul pe faptul ca programul economic abordeaza problemele de baza si pe cele imediate care au provocat dificultatile. In acelasi timp, incearca sa se asigure ca adaptarile economice — de exemplu reducerea nivelului general al cheltuielilor guvernului — iau in considerare impactul asupra populatiei sarace si ca se intreprind actiuni pentru a proteja populatia cea mai vulnerabila.

Stim ca provocarile si optiunile cu care se confrunta autoritatile sunt cu adevarat foarte dificile si ca somajul poate constitui o adevarata problema. Avem acelasi obiectiv ca si tarile cu care colaboram – sa promovam cresterea sustinuta care poate crea locuri de munca si poate duce la conditii de viata superioare in tara. Acesta este obiectivul final al ajutorului financiar.

7. Care ar fi impactul asistentei financiare FMI asupra planului Romaniei de a adopta moneda euro in perioada 2010-2014? (Marian)

Politicile incluse in programul sustinut de FMI sunt necesare pentru a aborda provocarile economice ale tarii, indiferent de faptul ca se va integra sau nu in zona euro. Acestea fiind spuse, reducerea deficitului fiscal si a inflatiei — bazele programului sustinut de FMI — sunt, de asemenea, ingredientele esentiale pentru calificarea Romaniei la integrarea in zona euro.

8. Ne puteti da un exemplu de succes real al unui program sustinut de FMI — ma gandesc la criza din Argentina care nu a avut prea mare succes? (Ironfist)

Sa analizam cele mai recente programe de criza. Este mult prea devreme sa declaram victoria, dar cred ca puteti vedea anumite elemente de succes, in special in contextul problemelor cu care se confruntau tarile recent.

Pietele in curs de dezvoltare se confruntau cu o reducere a finantarii sau sufereau reduceri semnificative ale exporturilor, transmiteri de fonduri si investitii straine directe si aveau nevoie de ajutor extern. Imprumutul acordat de FMI a fost mare in comparatie cu crizele trecute.

Spun fara nici o ezitare ca impactul adaptarii economice a tarilor in criza ar fi fost si mai dificil fara ajutorul Fondului. Consider acest lucru o masura a succesului. Fireste ca tarile trebuie sa faca mult mai mult pentru a se asigura ca au iesit din criza complet, insa este evident ca noi am usurat putin acest proces.

De asemenea, am facut schimbari importante in modalitatea de acordare a imprumuturilor. Masurile acceptate, luate in baza acordurilor de imprumut cu Fondul, sunt eficientizate si axate mai mult pe problemele de baza. Am marit limitele imprumuturilor si am inlesnit accesul la imprumuturi. Ne angajam sa contribuim la protejarea celor mai vulnerabili sustinand programele de reforma ale tarilor.

9. In acest moment, singura modalitate a S.U.A. de a-si plati datoriile este aceea de a emite mai multe datorii (sau de a imprima bani). De ce nu aplica FMI aceleasi masuri in cazul S.U.A. — austeritate bugetara, reduceri ale cheltuielilor publice, etc.? Aceste metode sunt bune pentru altii, insa nu sunt bune pentru S.U.A.? (Razvan M)

FMI a solicitat S.U.A. de mult timp sa ia masuri pentru a-si reduce deficitul fiscal, odata ce a aparut nevoia de stimulare. In plus, am solicitat sa fie formulate si distribuite planuri de adaptare fiscala, pentru a mentine increderea in sustenabilitatea fiscala. Odata ce redresarea este in mod evident prezenta, va fi esential sa se pastreze controlul asupra pozitiei bugetare a S.U.A. pentru a sustine cresterea si stabilitatea economica globala.

Prioritatea imediata a tuturor tarilor este aceea de a mentine redresarea globala. In acelasi timp, este urgent sa se formuleze, sa se comunice si sa se inceapa implementarea strategiilor de iesire din criza pe baza politicilor de interventie. Cu toate acestea, timpul oportun pentru aplicarea politicii depinde de conditiile tarii, in special ritmul de redresare din tara si indatorarea guvernului.

Pietele in curs de dezvoltare cu crestere rapida pot incepe sa iasa din criza acum. Majoritatea tarilor dezvoltate —precum S.U.A.—trebuie sa mentina masurile de stimulare in 2010 si sa inceapa sa iasa din criza in 2011, si in unele cazuri, preocuparile legate de piata implica necesitatea restrictiilor inaintea redresarii. Am stabilit principii generale pentru a-i ajuta pe cei care formuleaza politici sa creeze strategii de iesire pentru politica fiscala, monetara si financiara. De asemenea, oferim indrumari mai detaliate membrilor individuali prin supravegherea normala a tarilor membre.

As dori sa accentuez ca legaturile internationale sunt importante pentru iesirea din criza. Fondul poate facilita coordonarea politicilor ceea ce poate duce la optime pentru toti.

Vezi aici intrebarile adresate de cititorii HotNews.ro

Discursul integral rostit in plenul Parlamentului Romaniei