A exagerat viceguvernatorul Bancii Nationale a Cehiei cand a spus ca FMI a adancit criza in Estul Europei? Ce spun economistii romani?

Marţi, 6 aprilie 2010, 14:52 Economie | Finanţe & Bănci

Declaratiile viceguvernatorului ceh Mojmir Hampl, potrivit carora Fondul Monetar International (FMI) a alimentat anul trecut criza economica din Europa emergenta, pentru a crea o situatie care sa determine statele din regiune sa ii ceara ajutorul a impartit economistii in doua tabere. Una care ii da dreptate si alta care il contesta. A exagerat Hampl sau a rostit un adevar pe care multi se fereau sa-l spuna, desi il sopteau pe la colturi?

• Daca echilibrarea bugetului se face prin cresterea fiscalitatii, efectul asupra economiei este nociv

„Pozitia sa este mult mai realista decat opiniile celor care vad in FMI un doctor venit sa ne administreze medicamentul potrivit. FMI nu este interesat de taierea de la radacina a cauzelor problemelor economice, pentru ca atunci ar ramane fara obiectul activitatii. El nu este interesat de sanatatea economiei, ci cel mult de sanatatea finantelor publice, cele doua nefiind in mod necesar compatibile.

De pilda, daca echilibrarea bugetului se face prin cresterea fiscalitatii, efectul asupra economiei este nociv. In mod fundamental, FMI actioneaza ca un garant al bancilor occidentale (lender of last resort) in relatie cu emerging markets. Aceasta consideratie este suficienta pentru a spune ca FMI creeaza si agraveaza crizele”, explica pentru HotNews profesorul de economie Bogdan Glavan.

De partea cealalta, consilierul economic al premierului Boc, Andreea Paul (Vass) e decisa: viceguvernatorul ceh a exagerat!

• FMI nu a intervenit in SUA, Germania sau Marea Britanie, ci a intervenit in tarile supraindatorate
  

"In primul rand, FMI a organizat intalniri ale principalelor banci creditoare ale tarilor din Est, in cel putin doua randuri, in care li s-a solicitat sa nu-si reduca expunerile in tarile din Est. In termeni generali, bancile si-au respectat angajamentul. Nu le-am perceput nicidecum in sensul acuzelor formulate la adresa FMI. In cazul Romaniei, au aparut astfel de discutii la Viena, cu privire la expunerea bancilor austriece, si ele au fost justificate, fara a fi exagerate", a declarat pentru HotNews.ro Paul.

In al doilea rand, mai adauga ea, FMI nu a intervenit nici in SUA, nici in Germania, nici in Marea Britanie, care au avut cele mai mari pierderi inregistrate din comertul cu active financiare toxice. FMI a intervenit in tarile care, in timpul inundatiei de bani venite din afara, s-au indatorat peste masura si au avut nevoie de un suport suplimentar pentru asigurarea echilibrului extern. Romania este un foarte bun exemplu in acest sens, cu o datorie externa pe termen scurt de aproape 20 miliarde euro creata de sectorul privat, la sfarsitul anului 2008 - situata la un nivel superior rezervelor internationale ale Romaniei, mai putin rezervele obligatorii ale bancilor comerciale plasate la BNR.

• Chiar daca rezervele ar fi fost mai mari, nu poti accepta sa le pierzi pentru a sustine un deficit extern stuctural. Este complet nesanatos economic

"Chiar daca rezervele ar fi fost mai mari, nu poti accepta sa le pierzi pentru a sustine un deficit extern stuctural. Este complet nesanatos economic", mai spune consiliera lui Boc. Potrivit acesteia, fara FMI si Comisia Europeana, Romania ar fi pus in pericol tot sectorul privat si populatia care s-a imprumutat in euro. O depreciere brutala si masiva ar fi fost fatala pentru multi romani.

Ea s-a declarat deranjata de declaratiile directorului general Dominique Strauss-Kahn care invoca "cu bucurie" odata cu declansarea crizei financiare si economice globale nevoia unui FMI "back to business". Cred ca mai degraba asa se justifica enervarea viceguvernatorului ceh, in opinia lui Paul. O alta declaratie nepotrivita a fost lansata chiar la Bucuresti, cand a trasat prematur perspectiva unui nou imprumut al Romaniei la FMI, inainte de a incheia prezentul acord.

• Bancher comercial: Probabil domnul viceguvernator ceh e in campanie electorala
  
   

  In cazul economiei romanesti, unele ajustari ar fi fost foarte dureroase fara asistenta financiara externa. De exemplu, daca riscul aparitiei gap-ului din finantare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat intr-o criza a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflatiei si, implicit, asupra activelor financiare ale populatiei denominate in lei

   

   

  Mugur Isarescu, guvernator BNR

"Nu stiu daca distinsul viceguvernator ceh se afla in campanie electorala asa cum dl. Strauss Kahn se afla. Probabil ca da, din moment ce iese cu asemenea declaratii, extrem de rare. Declaratia domniei sale imi aminteste de cea prin care dupa ce te-ai imbuibat cat ai vrut la un restaurant, te ridici si spui ca-i cam mare nota de plata. Nimeni nu a fortat mana nimanui in semnarea acestui acord", a spus pentru HotNews.ro presedintele unei banci comerciale. Reprezentantii Bancii Nationale au declinat propunerea de a comenta declaratiile viceguvernatorului ceh.

Cu toate acestea, intr-o prezentare facuta la Barcelona, Guvernatorul BNR a declarat ca daca Romania nu ar fi primit finantare externa din partea FMI si UE putea risca o criza a cursului de schimb. „In cazul economiei romanesti, unele ajustari ar fi fost foarte dureroase fara asistenta financiara externa. De exemplu, daca riscul aparitiei gap-ului din finantare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat intr-o criza a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflatiei si, implicit, asupra activelor financiare ale populatiei denominate in lei”, arata Isarescu.