Cand vine vorba de situatia Greciei sau a cursului euro in fata altor valute, toata lumea vorbeste despre speculatori, CDS-uri, produse sofisticate si asa mai departe. Nimeni nu pronunta nume pentru ca o asemenea acuzatie este greu de dovedit in instanta. Unii vorbesc despre o cina secreta dintr-un restaurant de pe Wall Street, unde amfitrionul- cunoscutul magnat George Soros, ar fi desenat pe un servetel planul de dizolvare a monedei europene. Altii arata spre Goldman Sachs sau spre John Paulson. Intotdeauna, in spatele unei decizii de asemenea anvergura se afla o persoana. Catre cine arata cu degetul, Grecia?

  • Culmea speculatiei: firme de stat elene care pariaza si ele pe falimentul grec

Potrivit presei locale, Hellenic Post Bank (TT)- o companie detinuta de Stat si care isi are sediul la doua blocuri de Parlamentul elen, a cheltuit circa un miliard de euro in 2009 pe

Intre 1634 si 1637 se specula pe bulbii de lalele. Nebunia ajunsese atat de sus incat un bulb ajunsese sa coste in banii de astazi, circa 15.000 de euro. Lalelele reflectau in acea vreme pozitia sociala al posesorului. In 1637, pretul bulbilor crescuse atat de mult incat nici bogatasii nu si-i mai permiteau, asa ca au renuntat sa mai cumpere. Preturile au cazut iar speculatorii s-au trezit ruinati.

Din istoria bulelor speculative

CDS-uri ca sa isi asigure pozitia in cazul unui faliment de stat. TT a castigat din cumpararea si apoi vanzarea CDS-urilor circa 35 de milioane de euro

  • Fondul de risc al lui Paulson, sau miza pesimistilor

Inainte cu mult ca problemele Greciei sa devina un punct de presiune pe harta finantelor europene, cateva fonduri de risc (printre ele, cel condus de celebrul deja John Paulson) au pariat cu bani partial imprumutati pe faptul ca Grecia va intra in incapacitate de plata. In scurt timp, finantele grecesti au iesit la lumina iar pariurile lor au inceput sa devina interesante si pentru altii.

In 2006, cand segmentul imobiliar era flambat la greu, un investitor devenea prudent si se retragea discret. Era Paulson. John Paulson.

Americanul era convins ca sarbatoarea nu va mai dura mult si a inceput sa parieze ca sectorul imobiliar va cadea. In cateva saptamani, criza a facut ca americanii care se imprumutasera de la banci sa nu-si mai poata plati ratele. Numarul lor era din ce in ce mai mare, asa incat riscul de neplata (si prin urmare, asigurarea impotriva defaultului) crestea. Paulson castigase.

Mai mult, nu peste mult timp, tot el a fost cel care le-a propus bancilor de investitii Bear Stearns, Deutsche Bank ori Goldman Sachs sa isi grupeze creditele ipotecare in asa numitele CDO (collaterized debt obligations). Aceste CDO urmau apoi sa fie vandute investitorilor naivi care mai sperau in vigoarea pietei imobiliare din SUA. Apoi, ca orice speculator care se respecta, a pariat si impotriva acestora. In total, Paulson a facut 4 miliarde de dolari din aceste pariuri.

  • Cantec de Lebada neagra

In 1720, au avut loc Mississippi Bubble si South Sea Bubble. Razboaiele lasasera Franta cu mari datorii, Statul cedandu-si privilegiile comerciale companiilor private in schimbul banilor necesari.

Banca Regala a Frantei emitea titluri, in vreme ce Compania Mississippi, care tocmai descoperise aur in Louisiana, le cumpara si le transforma in actiuni ale sale. Dezastrul s-a produs cand detinatorii actiunilor au vrut sa le transforme pe acestea in aur, Banca Frantei nedispunand de atata aur cat i se cerea. Compania Mississippi s-a prabusit rapid.

Din istoria bulelor speculative

Nassim Nicholas Taleb, un fost trader de pe Wall Street, a avertizat de mai mult timp asupra pericolului reprezentat de increderea oarba in modelele statistice de evaluare a riscului financiar. El a folosit metafora "lebedei negre" (Black Swan) pentru a evidentia natura acestor riscuri. Primii colonisti englezi din Australia, convinsi ca exis­ta doar lebede albe, au fost foarte surprinsi sa constate ca acestea pot fi si negre.

Taleb utilizeaza termenul de "lebada neagra" pentru a defini evenimentele neprevazute, cu o probabilitate foarte redusa de aparitie, dar al caror impact este deosebit de puternic.

Fondul "Black Swan" a crescut in plina criza financiara cu 236%, dupa ce a investit in tot ce se putea mai rau. Recesiune, falimente, materii prime samd. Fondul a mai pariat pe scaderea nivelului dobanzilor in Australia si Noua Zeelanda. Au castigat. Acum, ca sa parafrazeze un celebru infractor, vorbesc ca sa intelegeti Dumneavoastra: Black Swan a pariat pe hiperinflatie.

  • Soros, deci speculez

George Soros (Soros Fund Management) este cunoscut ca maestru in arta ingrijorarii Statelor. GeorgeSoros apare, linistea dispare. Cam asa s-ar putea traduce prezenta lui pe pietele financiare. In 1992, Soros (stiu ca povestea e veche, dar sunt cam ne-scris) dl. Soros a riscat 10 miliarde de lire sterline pe caderea lirei, exact asa cum acum se mizeaza pe caderea euro. Castigul lui Soros a fost de un miliard de lire.

  • Cum sa profiti de pesimism si depresie

Nu intotdeauna speculatorii pariaza pe falimente si dezastre. David Tepper a castigat 2,5 miliarde de dolari pentru ca s-a dovedit mai optimist decat altii. Cumpara actiuni la firmele cu probleme si asteapta ca ele sa isi revina. Asa a ajuns al 600-lea bogatas din lume, potrivit Forbes. A cumparat actiuni la Bank of Amerika si la Citigroup. Acum sta linistit si face donatii filantropice.

O serie de economisti vor sa interzica produsele derivative care permit speculatiile de amploare, care pot aduce Statele in faliment. Desigur, lumea finantelor se opune. Speculatiile nu au aparut odata cu criza subprime si nu cred ca vor disparea in graba.