Economia mondiala isi revine mai repede din recesiune decat s-a estimat initial, au afirmat vineri seara, la Washington, ministrii de finante ai G20, in ciuda agravarii crizei bugetare din Grecia, relateaza Le Figaro. Sefii finantelor din cele mai puternice 20 de economii dezvoltate si emergente nu au reusit insa sa ajunga la un acord asupra reglementarii sectorului financiar.

Reuniti pentru a discuta despre taxarea si reglementarea sectorului financiar bancar, ministrii de Finante si-au reafirmat obiectivul de sustinere a unei cresteri echilibrate si s-au angajat sa elaboreze strategii "credibile" de iesire din criza.

"Noi, ministrii de Finante si guvernatorii bancilor centrale din G20, ne-am reunit la Washington pentru a asigura relansarea economiei mondiale si tranzitia spre o crestere puternica, durabila si echilibrata", potrivit comunicatului final semnat de participanti.

"Trebuie sa elaboram strategii credibile de iesire din criza, masuri de sustinere macroeconomica si financiara care sa fie adaptate circumstantelor particulare si fiecarei tari in parte, tinand cont si de consecintele asupra celorlalte state", sustine G20.

Niciun acord pe taxarea bancilor

In ceea ce priveste taxarea bancilor, nu s-a ajuns la niciun acord, a precizat ministrul canadian al Finantelor, Jim Flaherty. Participantii s-au multumit pntru moment sa ceara Fondului Monetar International sa continue analizarea acestei propuneri.

"Cerem FMI sa continue sa lucreze la optiunile posibile pentru a face in asa fel incat institutiile financiare din fiecare tara sa suporte greutatea oricarei interventii extraordinare a Statului, sa atace problemele legate de asumarea unor riscuri excesive si sa favorizeze o competitie corecta", afirma G20.

Nu s-a facut nicio referire la propunerea de a se stabili o taxa asupra bancilor, la fel cum nici situatia monedei nationale a Chinei, acuzata de mai multe tari, dar in special de SUA, de devalorizare, nu a fost luata in discutie.

In paralel cu aceasta reuniune, Departamentul american al Trezoreriei a revizuit in scadere costul pachetului de salvare a bancilor, la 87 de miliarde de dolari (0,6% din PIB). In 2009, Trezoreria anticipase un cost de 500 de miliarde de dolari, respectiv 3,5% din PIB.