Euro a ajuns aproape de pragul la care a fost introdus ca moneda. In ianuarie 1999, cursul euro/dolar era de 1,18. Ieri, moneda europeana coborase la 1,22. Fata de decembrie 2009, devalorizarea euro in fata usd este de 19%. Sa fie Grecia de vina? In parte, da. Sa fie contagiunea si tarile PIIGS? Si ele fac parte din motive. Paradoxul insa e altul. Euro se depreciaza nu neaparat din cauze economice, cat in baza unor motive politice. Ministrii de Finante din Euroland nu reusesc sa contureze mai consistent o coerenta economica si bugetara a Uniunii.

Investitorii sunt tot mai sceptici cu privire la capacitatea politicienilor de a gestiona crize de asemenea anvergura. Rareori s-a intamplat ca o banca centrala (si inca una a intregii Uniuni Europene) sa vina sa puna pe masa 1000 de miliarde de euro, iar investitorii sa spuna „ok, altceva ce mai aveti?”. Si speculatiile sa continue. Curele de austeritate vor cantari greu in relansarea economica, ceea ce inseamna ca unul care a imprumutat Grecia de pilda, nu trebuie sa spere in profituri imediate, ca n-o sa fie de unde. Practic, tarile europene au pus bani mana de la mana ca sa cumpere perfuzii pacientului Grecia. Nu poti sa te astepti ca in termen foarte scurt pacientul sa se ridice si sa castige campionatul de cros.

• Va continua degringolada monedei unice?

Potrivit economistilor din diverse colturi ale lumii, consultati de Liberation, raspunsul este: DA. Yuki Sakasai (Barclays Capital) mizeaza pe un curs de al monedei europene de 1,20 dolari pe termen scurt si cel mult 1,25 pe un orizont de 6 luni-un an. Majoritatea analistilor mai spun ca chiar si asa prabusit, euro ramane o moneda supra-evaluata.

Howard Archer, (IHS Global Insight) anticipeaza un euro la 1,15 dolari in saptamanile urmatoare si o stabilizare in jurul aceluiasi nivel.

Jennifer McKeown, (Capital Economics): euro ar putea ajunge la paritate de 1:1 cu dolarul american in cel mult un an. Pentru finele acestui an, analistul vede un curs al euro de 1,10, in fata monedei americane.

• E de bine sau e de rau cu un euro slab?

Cartile de economie spun ca o moneda care se depreciaza poate relansa competitivitatea si exporturile. Ea antreneaza o scadere a preturilor produselor pe pietele externe, ceea ce ar putea duce la sporirea vanzarilor. Una peste alta, exista si efecte pozitive ale unui euro depreciat. Din acest punct de vedere, Germania se bucura. Exporturile nemtesti catre tarile europene non-euro au crescut cu 20,5% si cu 34,7% catre tarile din afara Europei.

• Riscam sfarsitul euro?

Aici, parerile sunt impartite. Toti sunt de acord ca nu neaparat faptul ca euro se depreciaza este ingrijorator, ci viteza cu care acest lucru se intampla. Ca sa il parafrazez pe Guvernatorul Isarescu, conteaza viteza cu care te indrepti spre zid, nu marca masinii. Jean-Pierre Jouyet, presedintele Autoritatii Pietelor Financiare spune ca euro se „reechilibreaza". Moneda europeana a cunoscut si zile mai proaste. In octombrie 2000, euro era la 0,82 in fata dolarului. In iulie 2008, atingea 1,60. O volatilitate destul de mare, e drept. Dar Jouyet crede intr-un curs de echilibru de 1,15-1,20 de dolari pentru o fisa de un euro. Altii vorbesc direct despre sfarsitul monedei unice in cel mult cinci ani.

• Eterna intrebare. Cine pierde si cine castiga?

Evident, cei care cumpara marfuri platind euro si le vand sau le reexporta in dolari, castiga. Industria de lux din Europa este in aceasta situatie. Airbus, care isi factureaza in dolari avioanele construite, castiga. Drept urmare, actiunile EADS au urcat cu 13% intr-o saptamana.

De cealalta parte, sectoarele care depind de importurile provenind din zona dolar (petrol, materii prime), nu se simt foarte bine.

• Cum stam pe Romania?

Leul pare sa se deprecieze in pasi mici, dar siguri. Nu e neaparat de vina Basescu sau Nastase, ci jocul international al pietelor. Carry-trade, sentimentul pietei si alte asemenea elemente fac ca moneda unei tari sa fluctueze. Importatorii, atunci cand moneda locala se depreciaza, platesc mai mult pentru aceleasi marfuri. Cei care au credite bancare, la fel. Serviciile care au costuri calculate in valuta (telecomunicatiile s.a.), vor factura sume mai mari si ele.

Ca sa te protejezi in fata deprecierii, te costa. Hedgingul e scump si renteaza doar pentru businessul mare. Businessul mic o incaseaza si incearca sa transfere costurile prin intermediul altor operatiuni. Pentru banci, deprecierea leului umfla portofoliul creditelor in valuta neperformante pentru ca oamenii gasesc tot mai greu resurse pentru plata datoriilor. Prin urmare, costurile bancilor cresc (prin provizionare suplimentara) si nu de putine ori se ajunge la pierdere.